Asociația Tineri pentru Educație și Societate a organizat, la 9
iunie, prima conferință din seria „Surse de finanțare pentru sectorul medical“
(următoarele pe agendă vor avea loc pe 22 iunie la Iași și pe 30 iunie la
Constanța). Evenimentul, la care săptămânalul nostru este partener media, și-a
propus să îi apropie pe profesioniștii din sănătate de resursele financiare, ce
pot fi accesate prin proiecte, pentru îmbunătățirea, până la urmă, a calității
îngrijirilor medicale oferite populației.
În deschidere, prof. dr. Nicolae Suciu, managerul Institutului
Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu“, a
prezentat un proiect care atunci când s-a conturat pe hârtie, în anul 2008,
părea un vis greu de realizat: construirea Unității de asistență materno-fetală
de excelență de la Maternitatea Polizu. Povestea de succes, cum aveau să o
numească organizatorii pe durata întregii zile, a fost posibilă datorită unei
finanțări europene de 55 de milioane de lei. Dincolo de utilitatea evidentă a
acestui centru pentru cercetarea în domeniu, monitorizarea gravidei și
tratamentele specifice de ultimă generație oferite mamei și copilului (care vor
fi, probabil, operative după 1 iulie), mesajul prezentării a fost clar, în
sensul că și în România se pot face proiecte de mare anvergură folosind bani
europeni, nu e doar o posibilitate teoretică.
Au fost prezentate, apoi, tipurile de fonduri disponibile în
prezent și potențialele proiecte eligibile, precum și profilul celor care pot
beneficia de ele. Vorbitorii au fost, pe de o parte, consultanți cu experiență
în accesarea fondurilor europene, implicați în proiectul Fonduri pentru
sănătate – Sorina Iuga, Grigore Borontiș, Florentina Iusco, Victor Grigore –,
iar pe de altă parte reprezentanți ai unor companii din domeniul bancar, al
aparaturii și infrastructurii medicale, tehnologiei informației aplicate în
medicină și din domeniul resurselor umane și recrutării de personal.
Ca o completare a ideii că uneori un vis se poate realiza, dr. Olimpia
Oprea, manager interimar al Spitalului Municipal Timișoara, a prezentat câteva
imagini ale unor proiecte pe care le-a coordonat, finanțate tot prin fonduri
structurale europene, ce au avut ca rezultat crearea, la Timișoara, a unui
centru de monitorizare și diagnostic pentru mamă și făt.
În ceea ce privește finanțările posibile în prezent, acestea pot
proveni, pe de o parte, din surse naționale, prin Planul național de
cercetare-dezvoltare și inovare 2015–2020 al Ministerul Educației Naționale și
Cercetării Științifice, din surse europene gestionate pe plan național
(așa-numitele Instrumente structurale – prin programele operaționale) sau
direct din surse europene (Programul Orizont 2020, Erasmus+ ș.a.) și din
programele de acord bilateral (SEE – Fonduri din Norvegia, Islanda și
Liechtenstein, Norway Grants, SES – Germania, acesta din urmă presupunând
exclusiv finanțarea mobilității unor experți germani care să asiste sau să
formeze personal pentru beneficiar, în țara acestuia).
Sorina Iuga, consultant Fonduri pentru sănătate
Finanțarea poate și ea să urmeze mai multe direcții: de la
proiecte personale de mobilitate sau cercetare, la proiecte de formare și
instruire a personalului sau a populației generale, până la proiecte de
infrastructură, care pot să însemne reabilitarea unor clădiri monumente istorice,
ce aparțin spitalelor, dar și construirea de la zero a unor noi facilități cu
cea mai modernă aparatură în domeniu, sau îmbunătățirea dotărilor pentru
clinici deja existente. Nu în ultimul rând, pot primi finanțare și inițiative
antreprenoriale, fie ele IMM, fie ONG, pentru înființare și dezvoltare de
cabinete (inclusiv de medicină de familie ori medicină dentară), clinici,
farmacii sau centre de asistență în sănătate. În această direcție, prioritare
vor fi inițiativele localizate în mediul rural, care pot primi finanțare
suplimentară față de cele din urban, prin Programul național de dezvoltare
rurală. Nu în ultimul rând, în special pentru proiectele de mare amploare, al
căror buget este de ordinul milioanelor de euro, se poate folosi o abordare pe
etape, în care finanțarea să fie solicitată din mai multe programe simultan.
Beneficiarii tuturor acestor fonduri pot să fie, pe de o parte,
profesioniștii din sănătate la nivel individual (proiecte de mobilitate,
proiecte de cercetare – doctorat, postdoctoral etc.), iar pe de altă parte,
organizațiile din domeniu, la nivel instituțional (spitale de stat, autorități
locale, instituții de învățământ superior, ONG, clinici particulare sau
cabinete individuale etc.)
Un aspect foarte important este acela că solicitanții aflați la
început de drum pot intra ca parteneri ai unor proiecte coordonate și
implementate de organizații din alte state, cu mai multă experiență în domeniu,
pentru a învăța ce înseamnă de fapt acestea, de la scrierea aplicației, la
obținerea finanțării, gestionarea bugetului și a activităților, până la
raportările finale.
În final ar mai fi de menționat că echipa Fonduri pentru
sănătate va organiza, în luna septembrie a acestui an, o serie de
workshopuri, unde participanții vor vedea în mod concret cum pot construi
corect o aplicație de proiect și cum își pot prezenta mai bine instituția sau
organizația pe site-urile europene unde se caută parteneri.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
