În ultimele două luni, au tot curs veștile bune din domeniul
luptei antifumat. Multe din ele conectate la aspecte legislative. Cea mai
recentă se referă la Norvegia, care a anunțat că intenționează să aducă
amendamente legislației antitutun: se propune o ambalare standardizată a
produselor din tutun, guvernul norvegian sugerând ca vânzarea acestora să fie
limitată la anumite tipuri de puncte de comerț cu amănuntul. Guvernul propune
ca actuala interdicție privind vânzarea de țigări electronice să fie ridicată,
astfel încât ele să fie disponibile pentru fumători, ca alternative de reducere
a riscurilor. Cu toate acestea, țigara electronică va respecta aceleași reguli ca
țigările combustibile. Vor fi introduse și măsuri precum interzicerea aromelor
din țigarete și tutun, interzicerea aditivilor (vitamine și cafeină) din tutun
și țigările electronice și interdicția de etichetare înșelătoare. Guvernul
norvegian propune noi cerințe de raportare pentru industrie și un sistem pentru
a ține o evidență pe internet (de exemplu) de vânzări la distanță de produse
din tutun. Noile produse trebuie să treacă printr-un sistem de aprobare,
înainte de a fi introduse pe piață. Sunt propuse avertismente de sănătate noi
și mai mari pe pachetele de țigări.
Este o reacție a unui guvern care are o strategie coerentă de
acțiune în demersul de control al tabagismului și care urmărește cu atenție ce
se întâmplă pe plan european și mondial. În același sens, a fost publicată o
metaanaliză extinsă legată de efectele legislațiilor. Ea vine să confirme,
printr-un studiu recent, o analiză sistematică Cochrane, impactul legislației
antifumat în reducerea fumatului pasiv*. Aici se pleacă de la un fapt bine
cunoscut: introducerea unei legislații antifumat în spațiile sociale are, din
punct de vedere juridic, efect de protecție a celor care lucrează în aceste
medii și valențe importante de schimbare sau influențare a normelor sociale și
comportamentale la nivel populațional. Autorii au realizat o analiză, la
nivelul anului 2015, a tuturor țărilor în care legislațiile au intrat în forță,
au urmărit ca acestea să fie comprehensive și au supravegheat cum, în doar șase
luni, sunt influențate obiceiurile. Au trecut în revistă concomitent 77 de
studii, din care 65 erau noi față de anul 2010 (anul ultimei actualizări). Au
constatat că, față de 2010, 21 de țări aveau astfel de legislații, din care opt
erau noi. Din păcate, România lipsea la acel moment, cu o legislație extrem de
veche, fără acoperire reală în populația de nefumători. La nivel statal, 22 de
studii au raportat beneficiile asupra sănătății (cardiovasculare, respiratorii,
perinatale). În final, autorii au găsit multiple dovezi ale impactului pozitiv
al interzicerii, la nivel național, a fumatului în spațiile sociale, asupra
bolilor cardiovasculare, cu reducerea mortalității asociate unor afecțiuni
induse de fumat. Concluzia autorilor este că, dacă din punct de vedere al
impactului pe prevalența fumătorilor și consumul de tutun dovezile nu sunt
concludente, în schimb există argumente robuste (de data aceasta doveditoare)
ale efectelor asupra bolilor cardiovasculare. Este un argument cu multe
conotații legate de sănătatea unei nații, dar și cu beneficii economice
inimaginabile.
În același sens, o altă veste a fost transmisă recent în
mass-media: noua directiva a Uniunii Europene pentru produsele de tutun este
validă, după ce a fost contestată în justiție de industria tutunului,
contestația fiind respinsă. Directiva încearcă să faciliteze o funcționare mai
bună a piețelor interne ale tutunului și produselor sale, cu același scop:
protecția populației plecând de la prevederile Convenției-cadru pentru
controlul tutunului (FCTC). Ce prevede directiva? Prohibiția plasării pe piață
a produselor cu arome, standardizarea pachetelor și reguli speciale pentru
țigara electronică. Polonia, susținută de România, a contestat la Curtea
de justiție de la Bruxelles prohibiția țigărilor mentolate, acțiunea fiind
respinsă cu contraargumentația că această aromă are misiunea de a facilita
inițierea consumului de tutun și susținerea acestuia pe durată, făcând produsul
mai atractiv și că interzicerea acestor arome va scădea prevalența utilizării
de tutun. De ce a acționat astfel Curtea de justiție? Așa cum se confirmă în
raport, se încearcă protecția tinerei generații. Într-o zonă apropiată, FDA a
anunțat că, în SUA, țigara electronică va fi reglementată legislativ mai
aproape de țigările convenționale, iar în statul California a crescut vârsta de
la care se poate consuma tutun, de la 18 la 21 de ani.
Peste tot abundă preocupările intense legate de progrese
legislative în domeniul luptei antifumat. La noi ce se întâmplă în aceste zile?
După ce a intrat în vigoare legea nouă, care este foarte bună și nu cea mai
dură din lume, mass-media susține preferențial amendamentele propuse de
parlamentari, de redefinire a spațiului închis, care readuce legea la nivelul
lui 2005. Nu există întâlniri cu cei din frontul antifumat. În schimb,
industria tutunului este invitată la masa negocierilor. Este o încercare de
deformare a unei legi bune, aflată în funcțiune, care deja a schimbat obiceiuri
și care are o misiune nobilă: protecția sănătății fumătorului pasiv, a tinerei
generații și o încercare de a ajuta și fumătorul activ, dependent de un drog,
de a sevra. Manevra parlamentară este subtilă, încercându-se agățarea acestor
amendamente de aprobarea directivei UE referitoare la consumul de tutun. Este
surprinzător că, prin această manevră politică, după ce 81% din parlamentarii
din Camera Deputaților au votat anterior în favoarea unei legi bune, se
încearcă înșurubarea în mintea acestora că se poate schimba fără a vedea și
aștepta efectele benefice. Modificarea definiției spațiului închis va confuza
populația, va destructura total noua lege intrată în funcțiune la 16 martie
2016. Este la fel de surprinzător cât de repede evoluează procesul de promovare
a acestor amendamente, care au trecut deja de Senat, în condițiile în care
demersurile anterioare pentru schimbarea legii, unde au fost implicate peste
250 de ONG-uri din coaliția „România Respiră“ și două asociații profesionale
(Societatea Română de Pneumologie și Societatea Română de Cardiologie) au durat
un an! Este la fel de neașteptat că, în spatele acestor redefiniri, se găsesc
medici fumători, care se gândesc mai mult la confortul individual decât la
misiunea lor de a proteja sănătatea populației. Pe de altă parte, există și se
speculează o lipsă de reacție a nefumătorilor, o masă electorală compusă din 15
milioane de locuitori. Nu același lucru se poate spune de corpul didactic
medical, unde deja, pentru demersurile făcute de interdicția acestor
amendamente de către cele două asociații profesionale medicale, s-a obținut
sprijinul Colegiului Medicilor din România și al UMF „Carol Davila“ București.
În același timp, se extinde reacția corpului medical din țară, care a înțeles
că este stringentă stoparea acestei încercări de întoarcere la „epoca
primitivă“, cu reguli făcute de fumători în defavoarea celor obligați să
inhaleze fumul ucigaș.
*Frazer K et al.
Legislative smoking bans for reducing harms from secondhand smoke exposure,
smoking prevalence and tobacco consumption. Cochrane Database Syst Rev. 2016
Feb 4;2:CD005992