Newsflash
OPINII

Fumurile politicienilor-medici

de Alexandra NISTOROIU - oct. 7 2016
Fumurile politicienilor-medici
    În țara tuturor paradoxurilor, Comisia de sănătate din Senatul României se dă peste cap să îmbolnăvească o lege sănătoasă. Medicii din această comisie au votat – doar strânși cu ușa – împotriva unor amendamente care ar îmblânzi până la anulare legislația împotriva fumatului în spațiile publice închise, nu înainte de a se asigura că tot ei au strecurat aceleași amendamente într-un alt proiect legislativ, proaspăt ajuns la Camera Deputaților. În țara tuturor paradoxurilor, o mână de medici-parlamentari apără până la absurd dreptul fumătorului la viciul său, sacrificând dreptul tuturor la sănătate.
    Marți am fost la un pas de anularea unei legi salvatoare de vieți. „Legea fumatului poate fi respectată? Eu zic că nu. E o lege nedemocratică pentru că sunt în România cinci milioane de fumători“, argumenta șubred, cu ceva timp în urmă, Florian Popa, senator PSD și fost rector al UMF „Carol Davila“ București. Lăsând la o parte matematica și faptul că nici măcar tirania majorității nu îi sprijină teza, i-aș aminti politicianului-medic că nu există dreptul constituțional de a fuma, în schimb avem un drept universal uman, la propria sănătate, agresat în fiecare secundă de expunerea pasivă la fumul de țigară. Dreptul acela pe care a jurat să îl apere la final de facultate. Între timp însă, și el, și restul comisiei de sănătate a Senatului au cedat presiunii publice, presiunii exercitate de intervenția comisarului european pe sănătate sau a liderilor universităților de medicină. Senatorii au respins amendamentele care ar fi făcut legea „mai democratică“.
    Pericolul însă nu a trecut. Pe ordinea de zi a Camerei Deputaților a ajuns proiectul de lege privind stabilirea condițiilor pentru fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun. Ar fi trebuit să traducă, banal, o directivă europeană în domeniu, dar a trecut mai întâi prin Senat, acolo unde comisia de sănătate publică din care fac parte nu mai puțin de șapte medici și-a adus „contribuția“, amendând legea 15/2016. Au propus printre altele ca fumatul „să fie permis în spații separate, complet izolate și inscripționate special, precum și pe terase exterioare amenajate în acest scop“. Cu alte cuvinte, un amendament pe care Florian Popa, Marin Burlea și colegii lor de comisie l-au respins astăzi în celălalt proiect de lege.
    Când scriu rândurile astea, au trecut fix 333 de zile de la Colectiv. Fie că o mai recunoaștem sau nu, fie că am uitat sau nu cât de scump am plătit lecția aceea, prietenii mei, prietenii lor, copii ca ai mamei și copii ca ai voștri au murit la Colectiv, fiindcă niște oameni, și încă unii mai puțin conștienți de ceea ce făceau decât medicii din Senat, au decis să sfideze regulile. Nu erau convenabile. Nu erau profitabile. Dacă nu am fost la Colectiv acum 333 de zile, o datorez hazardului. Fusesem altcândva, la un concert la fel de înghesuit. Același hazard care face ca un fumător înrăit să fie sănătos tun după patruzeci de ani de fumat, devenind subiect de anecdotă numai bună de spus pentru apărat dreptul fiecăruia de a fi ignorant față de propria sănătate. Dar faptul că eu nu am pățit încă nimic nu face cu nimic mai puțin valoroase regulile care asigură o evacuare sigură și rapidă în caz de incendiu.
    Statul, prin sistemele, aparatele, țesuturile și organele sale, are obligația să pună siguranța și sănătatea cetățenilor săi mai presus de interesele de business ale oricărei organizații: fie că e o companie multinațională producătoare de tutun sau un club underground din București. Statul are obligația să protejeze viața cetățenilor săi, iar cele mai eficiente reguli prin care poate să facă asta nu sunt amuzante, dar nici negociabile. Nu vor elimina niciodată complet hazardul din ecuație, dar, aplicate cu simțul răspunderii și cu respect pentru om – întâi de toate, aplicate – pot să îl facă pe cât de mic și steril cu putință. Dacă ar fi fost aplicate, acum un an, dacă mecanismele de control ar fi fost puse în mișcare, ar fi fost mai puține concerte, mai puține cluburi deschise, dar și mai puține ocazii de a juca destinele oamenilor la ruleta rusească. E ușor să spui despre Colectiv că a fost o tragedie, dar, aproape un an, ar fi naiv să nu recunoaștem că a fost mai mult de-atât, o crudă oglindă a unui sistem de sisteme corupte, legate cu firul roșu (și ros): „Regulile sunt făcute să fie încălcate“/„merge și așa“.
    Chiar în ziua în care a intrat în vigoare noua legislație privind fumatul în spațiile publice, eram pe teren, într-un spital din București, făceam un interviu. Într-un cabinet de nici doi pe doi, profesorul a stins pe rând trei mucuri de țigară într-o scrumieră deja obosită, pe care a scos-o pe jumătate plină dintr-un sertar. Conversația n-a durat decât jumătate de ceas și a început după ce profesorul și-a luat rămas bun de la un pacient, lăudându-l fiindcă renunțase la fumat și încurajându-l să o țină tot așa. Doar asta m-a făcut să rețin gestul. Mai văzusem medici fumând în spitale. Și am mai văzut și după. Mult mai puțini, e drept. Nicio lege nu o să ne facă mai puțin dependenți peste noapte. Pentru asta e nevoie de politici publice și angajament politic, de resurse angrenate în combaterea adicției ca fenomen, de o perspectivă rotundă asupra problemei de fond, să lucreze împreună pneumologi, cardiologi, psihiatri, psihologi, experți în sănătate publică, experți în comunicare, educatori de toate felurile. Însă o lege care restrânge spațiile în care e permis să fumezi este și primul pas logic către generații cu mai puțini dependenți. Legea actuală limitează nu doar cantitatea de fum respirată de nefumători, de copii sau gravide, ci, indirect, și nivelul de expunere și acceptare a viciului. Mai puțini doctori surprinși de pacienți fumând, mai puțin profesori văzuți de elevi aprinzându-și țigara la intrarea în cancelarie, mai puțini adulți suflând rotocoale de fum în nasul copiilor altora. Toate astea înseamnă mai puțini viitori fumători recrutați din rândul copiilor nefumători de azi. Înseamnă mai mulți copii care vor ajunge să fie bătrâni. Nu e o presupunere. Țări care ne-au luat-o înainte (cum altfel?) cu interzicerea fumatului în locurile publice au făcut și calculele.
    Sunt o mie de argumente pentru menținerea legii care a intrat în vigoare în luna martie, medicii le cunosc deja pe cele mai importante. Știința nu lasă loc de dubiu în privința fumatului pasiv. Susținătorii inițiativei legislative au detaliat, la momentul potrivit, și în „Viața medicală“ și am convingerea că argumentele științifice le sunt bine cunoscute și medicilor din comisiile parlamentare de sănătate. Este motivul pentru care schimbă subiectul și vorbesc despre caracterul „nedemocratic“ și „discriminatoriu“ al legislației. Un sondaj IRES arată că 75% din români susțin forma actuală a legii, iar printre ei se află mulți fumători. Fără doar și poate, unul dintre ei este profesorul care, în martie, dădea gata trei țigări după ce își încurajase pacientul sevrat. Pentru că știa mai bine.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe