Între 1860 şi 1864, Eforia a funcţionat ca o direcţie anexă a Ministerului de Interne, revenind, în 1864, la un patrimoniu distinct de cel al statului, cu caracter de instituţie de utilitate publică, sub numele de „Eforia Spitalelor Civile“. După numai 100 de ani de existenţă, ea reprezenta cea mai importantă modalitate de organizare a asistenţei publice româneşti.
Sub guvernarea comunistă, ideea competenţei s-a înrădăcinat în aşa măsură, încât a făcut să prevaleze convingerea că un director de spital îl conduce cu atât mai bine cu cât este mai bun medic. Lucrurile s-au dovedit, în timp, a nu sta chiar în felul acesta; astfel că Ministerul Sănătăţii a „pasat“ din deceniul trecut gestiunea imobiliară a spitalelor în grija autorităţilor locale. Acum s-a văzut însă că nu este de ajuns, aşa încât trecerea majorităţii spitalelor sub conducerea completă a comunităţilor a căpătat ca deadline data de 1 iunie 2010. Aceasta a fost una din cele două măsuri importante anunţate de dl Cseke Attila, ministrul sănătăţii, la Conferinţa de presă din 24 februarie a.c.
Până la sfârşitul primului semestru al anului în curs, trebuie implementată trecerea multor spitale în subordinea autorităţilor locale. Dl ministru a arătat că măsura descentralizării nu înseamnă abandonarea spitalelor sub toate aspectele, Ministerul Sănătăţii (MS) păstrându-şi rolul de elaborator de criterii şi de strateg. Un număr de 66 de unităţi cu paturi vor rămâne în subordinea MS: 23 de institute clinice şi de cercetări, 11 spitale judeţene, 9 spitale monoprofilate, 8 spitale de Psihiatrie şi mai multe spitale de unispecialitate.
Cel de-al doilea subiect al conferinţei de presă, apreciat de dl ministru Cseke Attila ca fiind mai puţin îmbucurător, s-a referit la reducerea funcţiilor de conducere din unităţile sanitare.
S-a decis reducerea numărului de funcţii de conducere (director) cu 28%, de la 2.069, la 1.492.
Întrucât în majoritatea cazurilor, posturile de director din cadrul comitetului director sunt ocupate interimar în urma numirii prin Ordin al ministrului sănătăţii şi ţinând cont de necesitatea diminuării cheltuielilor salariale, Ministerul Sănătăţii va aplica măsura de reducere a numărului lor din spitalele publice menţionate, prin încetarea interimatului.
Ministrul sănătăţii, dl Cseke Attila, a spus: „Legea este mult prea permisivă în acest moment. Ne aflăm astăzi în situaţia în care în unele spitale mici, având sub 400 de paturi, există şase funcţii de conducere, iar în altele cu peste 400 de paturi există şi câte zece funcţii de conducere. Aveam create suplimentar tot felul de funcţii de directori ocupate interimar, în special funcţiile de director de resurse umane, IT, logistic, director administrativ, pentru că acest lucru a fost permis prin Legea nr. 95“. Dsa a dat ca exemplu Spitalul Judeţean de Urgenţă din Tg. Mureş, care are prevăzute zece funcţii de conducere, şi spitalele similare din Galaţi (Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei“) şi Iaşi (Spitalul Clinic de Urgenţe pentru Copii „Sf. Maria“) cu câte şapte funcţii.
Noile măsuri care vor fi introduse prevăd ca: • în unităţile sanitare clinice cu peste 400 de paturi să existe numai cinci funcţii de conducere (manager, director medical, director financiar, director de cercetare-dezvoltare şi director de îngrijiri); • în unităţile sanitare clinice sub 400 de paturi să existe patru funcţii de conducere (fără directorul de îngrijiri); • în unităţile sanitare neclinice cu peste 400 de paturi vor exista patru funcţii de conducere (manager, director medical, director financiar şi director de îngrijiri); • în unităţile sanitare neclinice sub 400 de paturi vor fi trei funcţii de conducere (manager, director medical, director financiar).
Se va ajunge astfel la un total de 1.492, reprezentând o reducere de 577 de funcţii de conducere, ceea ce înseamnă o diminuare, în medie, a cheltuielilor cu salariile de peste 1 milion lei pe lună.
