Newsflash
OPINII

GHEORGHE MARINESCU – vizionar şi pionier –

de Dr. Maria DRAGOTĂ - mar. 13 2013
GHEORGHE MARINESCU – vizionar şi pionier –

„Profesorul Marinescu a fost unul dintre făuritorii tradiţiei ştiinţifice pe care se sprijină învăţământul nostru medical. Înălţând şi făcând cunoscută Şcoala română de neurologie, a contribuit la ştiinţa şi civilizaţia universală, după care se judecă valoarea şi drepturile unui popor.“  Mihai Ciucă (discursul de recepţie în Academia Română, 27 mai 1939)

 

   La un veac şi jumătate de la naştere, Gheorghe Marinescu a fost omagiat, la 4 martie a.c., şi la Mu­zeul de Istorie a Municipiului Bucureşti, în simpozio­nul aniversar organizat de Asociaţia Medicală Română şi Societatea Română de Istoria Medicinii (SRIM). Reuniunea, la care au participat cadre universitare din ţară, medici, studenţi medicinişti ş.a., a fost moderată de prof. dr. Nicolae Marcu, preşedintele SRIM. În deschidere, acad. Constantin Popa a schiţat perioada istorică în care a activat Gheorghe Marinescu: atunci se descopereau entităţile clinice, apăreau noi concepte în legătură cu dezvoltarea ştiinţelor. După experienţa de aproape un deceniu acumulată la clinica lui Charcot, de la Salpêtrière, Marinescu s-a reîntors în ţară, în ciuda condiţiilor grele, pentru a dezvolta neurologia românească. A fost un pasionat al cercetării, un pionier în explorarea electrofiziologică, histochimică, ultramicroscopică a sistemului nervos. Plecând de la zero, a reuşit să revoluţioneze toate generaţiile de după el. S-a înconjurat de colaboratori valoroşi, dezvoltând o adevărată şcoală.
   Prof. dr. Benone Duţescu a subliniat spiritul inovator al lui Gheorghe Marinescu şi al Şcolii româneşti de neurologie. Tratatul „La Cellule nerveuse“ l-a consacrat ca pe unul din cei mai de seamă neurologi ai lumii, cu multe contribuţii valoroase în domeniu. Au fost trecute în revistă principalele teme de cercetare ale savantului, atât din neurologie, cât şi la graniţa cu psihiatria, endocrinologia, psihologia, pedagogia.
   Cum şi cine a realizat primele radiografii craniene din lume? Prof. univ. dr. ing. Pompiliu Manea a răspuns la aceste întrebări. După descoperirea razelor X de către Wilhelm Conrad Röntgen, în decembrie 1895, în luna ianuarie a anului următor, fizicianul Dragomir Hurmuzescu, care lucra la Sorbona, a construit un aparat cu raze X şi un electroscop, iar în februarie, Gheorghe Marinescu îi propune să colaboreze pentru realizarea unor radiografii de craniu. Marinescu a vizualizat şi identificat radiografic osul sfenoid. Este un promotor al radiologiei clinice.
   Biografia şi formaţia ştiinţifică a lui Gheorghe Marinescu, în ţară şi străinătate, au fost trecute în revistă, pe larg, de prof. dr. Nicolae Marcu, iar contribuţia sa la neuropatologia modernă – descrierea, pentru prima dată, în 1892, împreună cu Oscar Paul Blocq, a plăcilor senile – a fost tema prelegerii susţinute de conf. dr. Octavian Buda.
   Conexiunile pe care Gh. Marinescu le-a avut cu Şcoala medicală ieşeană au fost creionate de prof. dr. Dana Baran. A colaborat cu prof. dr. Constantin Thiron, cel care a înfiinţat primul laborator de medicină experimentală, precum şi de radiologie medicală în Iaşi. Acesta a efectuat primele radiografii la Iaşi, în 1900, în colaborare cu fizicianul Dragomir Hurmuzescu. Alexandru Ţupa, elev al lui Marinescu şi Babeş, cu stagii de pregătire la Paris şi Lyon, şef de lucrări în clinica profesorului Marinescu (1921–1924), a venit la Iaşi, devenind profesor la catedra de histologie a Facultăţii de Medicină (1930–1956); a făcut studii de neuroendocrino-histologie. Constantin I. Parhon, discipol şi colaborator apropiat, a participat la primul documentar medical din istorie, realizat de Gh. Marinescu, în 1898, la Spitalul Pantelimon – „Tulburările mersului în hemiplegia organică“. A efectuat studii referitoare la acromegalie, mixedem şi guşa exoftalmică, patologia paratiroidelor. La 9 sep­tembrie 1918, C. I. Parhon a fondat la Iaşi Societatea Română de Neurologie, Psihologie şi Psihiatrie, lansând prima publicaţie a Şcolii de la Socola, Bulletins et mémoires de la Société de neurologie, psychiatrie et psychologie de Iassy. Gh. Marinescu a susţinut înfiinţarea, la Iaşi, a serviciului de malarioterapie, în 1925, şi a celui de neurochirurgie, în 1933.
   Savantul a avut preocupări şi în ceea ce priveşte abordarea ştiinţifică a îmbătrânirii, prezentate de dr. Constantin Bogdan. În 1900, a susţinut comunicarea privind mecanismul senilităţii şi morţii celulei nervoase. A fost un vizionar, intuind influenţa factorilor de natură socială asupra longevităţii şi rolul gerontologiei sociale.
   Prof. ist. Antoaneta Lucaşciuc a oferit audienţei restituiri documentare din iconografia lui Gheorghe Marinescu. Cât de vizibil pe internet este acest medic de valoare internaţională a arătat prof. dr. Liliana Rogozea: mult mai puţin decât merită.
   Este necesară reînfiinţarea muzeului dedicat celui omagiat, a fost concluzia formulată în finalul manifestării.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe