Newsflash
OPINII

Globul care-ţi ghiceşte sănătatea

de Dr. Aurel F. MARIN - oct. 31 2013
Globul care-ţi ghiceşte sănătatea
   Sănătatea costă. Acesta este principalul motiv pentru care a fost nevoie de stabilirea unor principii clare. Cum cheltuim banii – atâţia câţi avem – pentru a obţine cel mai bun rezultat pentru sănătate? Încercând să răspundă la această întrebare, sistemele de sănătate avansate, cele care dispun, de altfel, şi de cele mai multe fonduri, au ajuns la concluzia că trebuie să justifice felul în care se cheltuiesc banii, obţinând rezultate cât mai bune. Pentru asta, e nevoie de dovezi. Efectul unei terapii trebuie probat. Cum? Întâi de toate, trebuie să fie sigur, să nu facă rău atunci când este administrat. Apoi, trebuie să facă bine, adică să fie eficace pentru o populaţie dată, iar efectul trebuie să fie semnificativ mai bun decât în absenţa administrării terapiei. Şi asta nu-i tot, siguranţa şi eficacitatea trebuie să fie anticipabile şi reproductibile, adică să se repete cu o frecvenţă suficient de mare încât să se poată conta pe apariţia beneficiului. Cu alte cuvinte, sistemele de sănătate nu sunt dispuse să cheltuiască fonduri pe terapii care nu tratează nimic, nu sunt sigure pentru pacienţi sau nu apar decât sporadic. În înţelepciunea populară, asta se traduce aşa: sunt prea sărac ca să-mi cumpăr lucruri proaste. Şi totuşi.
   Nu cunoaştem sumele care sunt risipite, în fiecare an, în căutarea sănătăţii. Ştim însă că sănătatea este pentru cei mai mulţi dintre noi o prioritate. Iar dacă nu este, prezenţa bolii o face să devină. Ce facem când suntem bolnavi? Desigur, mergem la medic. Cum? Întrebăm familia, prietenii, cunoscuţii. Fiecare ne recomandă ce crede că-i mai bine. În funcţie de educaţie, de competenţe şi de interese. Ştiu medici, de pildă, care întâi te trimit să-ţi faci un RMN, de-abia după te trimit la consult. După cum ştiu şi medici care îşi fac treaba cu foarte multă conştiinciozitate. Ce face însă un pacient care nu primeşte un răspuns competent? I se recomandă, să zicem, să meargă la „doctorul Ţânţar“ (să-i zicem astfel, deşi orice nume de insectă se potriveşte la fel de bine), că sigur o să îl facă bine. Merge la doctorul Ţânţar, care nu-i chiar doctor, că nu a făcut medicina, poate nu are nici măcar studii superioare. Nu că ar fi ceva rău să termini liceul la seral. Rău este doar să te pretinzi vindecător, să prescrii tratamente şi să faci recomandări de sănătate, în general, fără ca tu să fii măcar în stare să recunoşti o boală banală şi uşor de tratat. Rău este să-i consumi resursele pacientului, fără niciun beneficiu pentru sănătatea lui.
   Oferta serviciilor medicale este tot mereu mai largă. Dar, dacă pentru o banală pastilă pentru dureri de cap este nevoie de ani buni de studii încheiate cu succes înainte ca ea să fie recunoscută ca medicament şi să fie disponibilă în farmacii, sunt şi oferte care nu ţin cont de reguli. Exact ca în Vestul sălbatic, dacă regulile sunt prea laxe sau dacă legea nu se aplică, atunci e loc pentru orice. Şi totuşi.
   În sănătate nu este loc pentru orice. Din noianul de practici pretinse alternative şi complementare, sunt unele cu rezultate promiţătoare. Sunt altele intrate deja în conştiinţa profesioniştilor din sănătate pentru efectele lor benefice, iar colectarea dovezilor a început să se producă. După cum sunt şi practici care au dovedit absenţa oricăror beneficii pentru sănătate, dar care, la adăpostul unor reglementări permisive sau nepuse în practică, sunt în continuare oferite celor în nevoie. Vânzătorii de iluzii nu au însă ce căuta în domeniul sănătăţii. Orice întârziere în asigurarea tratamentului optim poate avea consecinţe nefaste.
   „Viaţa medicală“ şi-a propus, cumva împotriva curentului, să contribuie la defrişarea şi cartografierea unor zone pierdute încă în jungla ignoranţei, ale căror efecte asupra sănătăţii sunt însă catastrofale. Iniţiem deci, începând cu acest număr, o dezbatere la care îi invităm să participe pe toţi cei interesaţi. Suntem direct preocupaţi de dovezile existente în privinţa beneficiilor pentru sănătate ale diverselor practici, astfel că ele vor constitui un important reper în demersul nostru.
   Campania „Diagnosticăm terapiile alternative“ porneşte, aşa cum veţi citi în pagina 3, cu un excurs în iridologie. Cititul în ochi nu s-ar califica la categoria „terapii alternative“ dacă nu ar fi urmat de recomandarea unor – să le zicem aşa – gesturi terapeutice. Cu ce se deosebeşte însă ghicitul în ochi de ghicitul în globul de cristal, în bobi sau în ghioc? Se zice că ochii ar fi oglinda sufletului, dar cât din structura noastră somatică se regăseşte în iris? Se poate prezice sănătatea cuiva scanându-i ochii? Într-o viziune de romantism întârziat, poate fi frumos să te uiţi în ochii cuiva şi, suprapunând o hartă realizată de „înţelepţi“, să găseşti trecutul, prezentul şi viitorul, laolaltă, aşteptându-te să le descoperi, să le citeşti. Este aceeaşi viziune fatalistă asupra vieţii care desfide liberul arbitru şi promite soluţii lipsite de vreun efort. Cu excepţia celui financiar, desigur.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe