După un război definit ca acţiune specială, ca iniţiativă de protejare a unei populaţii rusofone, cu conotaţii teroriste și mixat cu crime împotriva umanităţii, Putin și armata sa par să continue ce au început, cu toată contraofensiva ucraineană. Reprezentanţii UE ne anunţă că va fi un război de durată.

În paralel, preţurile gazului și petrolului au explodat. Germanii stau la coadă să cumpere lemne. Polonezii o fac pentru cărbune, iar românii s-au trezit cu preţuri la lemne incredibil de mari. Aparent, se merge spre forme de poluare pe care înainte încercam să le stăpânim.

Statele fac eforturi de a controla sarabanda acestor costuri, cu unde șocante pentru economie, agricultură, traiul omului de zi cu zi, indiferent că este într-o ţară săracă sau bogată.

În același timp, ne pregătim de iarnă și brusc, după ce din conductele rusești doar cu greu mai picură petrol și gaz și urmează stoparea alimentării UE, toată lumea se gândește cu mult elan la energii alternative, practic la energia verde.

Ani la rând, marii politicieni, marii gânditori au luat în dezbatere această strategie de viitor și nu au ajuns la nicio concluzie. Urmau să stabilească coordonate de reducere a efectelor poluante în 2030, cu o modestie și timiditate pe care globul pământesc în 2022 nu le-a mai acceptat, scuturându-se și revoltându-se prin incendii de pădure, inundaţii, secetă. Dar Putin a iniţiat un proces ireversibil, pe care nici măcar Greenpeace nu spera să-l realizeze cu pași așa de rapizi.

Către noi tipuri de energie

Toată gândirea politicilor noilor surse energetice a deviat spre economisirea celor tradiţionale și apelarea la surse nepoluante. Acest lucru trebuia făcut nu doar din cauza tăierii aprovizionării din Rusia, ci și din cauza „suplimentului” de decese (peste 50.000 de morţi) înregistrate în această vară din cauza temperaturilor mari măsurate în Europa.

Industria trebuie să găsească alte tipuri de energie, unii producători de mașini au stopat producţia de mașini diesel, dezbaterile din presă s-au comutat pe avantajele mașinilor electrice, românii se gândesc să facă economii și să instaleze panouri solare. Până și managerii de spitale trebuie să gândească un program pe termen lung de economie când vine vorba de energia electrică.

Și uite așa vine și întrebarea firească: oare acest lucru nu va fi și pentru sănătate un beneficiu rapid, vizibil în următorii ani? Îmi aduc aminte că în perioada când la modă era „lockdownul”, în timpul pandemiei, în zonele cele mai poluate ale unor ţări, unde se grupa de fapt industria grea, a fost o perioadă cu niveluri de poluare în scădere vizibilă.

Efectele au fost pozitive și în ceea ce privește rata internărilor prin acutizări de boli cronice respiratorii și cardiace în spitale și în serviciile de urgenţă. De ce nu ne-am aștepta la un astfel de efect și după această mișcare a comunităţii europene de a renunţa la „transfuzia din vâna rusească”?

Soarele nu cere taxe pentru energie

Acum ne pregătim pentru o iarnă despre care nu știm nimic: nici cât de grea va fi, nici cât de lungă sau cu ce temperaturi ne ameninţă. Cuvântul de ordine este economia, dar speranţa noastră este și încheierea pandemiei. Și poate că românii se vor gândi mai mult la mijloacele de prevenţie a gripei prin vaccinare preventivă, cu purtarea măștii dacă infecţiile virale se vor „burzului” în această toamnă din nou...

Și cu toate că „Green Cardul” a permis multora să devină cetăţeni americani, pentru Putin, în noianul de acuze care i se aduc, această ameninţare de la frontierele Uniunii Europene i-a permis să obţină un Green Card pe energie, cu o mișcare de viitor greu anticipabilă anterior de minţile luminate ale Europei.

A permis indirect, conform aforismului lui Mihai Cucereavii, să ne reamintim că „Soarele nu cere taxe pentru energie”.

Citiți și: Omul și pantograful