Newsflash
OPINII

Industria farma și influențarea deciziilor de prescripție

de Ștefan VOINEA - sept. 29 2017
Industria farma și influențarea deciziilor de prescripție
    După un scandal-monstru de corupție în China și o amendă-record de trei miliarde de dolari în SUA pentru marketing ilegal, GlaxoSmithKline este prima companie farmaceutică gigant care a renunțat să plătească medicii pentru promovarea produselor și a eliminat acordarea de bonusuri agenților de vânzări în funcție de prescripțiile medicilor. Este o recunoaștere la nivel înalt a unei probleme etice majore cu care industria se confruntă. Companiile farmaceutice cheltuiesc mai mulți bani pentru marketing decât pentru cercetare1, iar marketingul înseamnă deseori influențarea deciziilor de prescripție ale medicilor.
    Studiile2 arată că beneficiile primite de medici, chiar cu bună-credință, produc sentimente de reciprocitate și afectează negativ comportamentul de prescripție. Sponsorizările favorizează inconștient pentru medici o atitudine pozitivă a acestora cu privire la produsele companiei. Un studiu3 care a analizat activitatea a 280.000 de doctori a evidențiat asocierea dintre participarea la mese sponsorizate de industrie și o rată crescută de prescripție pentru medicamentul promovat.
    Pentru a scoate la lumină potențiale conflicte de interese în relația dintre industrie și medici, în 2010, Congresul SUA a adoptat Sunshine Act, un pachet legislativ ce transparentizează plățile făcute de industrie profesioniștilor din domeniul medical. Acest lucru a permis procurorilor și jurnaliștilor americani să pună sub lupă transferurile de valoare pentru a descoperi anomalii. Spre exemplu, un articol4 redactat în 2016 de prestigioasa publicație americană ProPublica folosind date deschise a arătat că medicii care au acceptat plăți de la industrie aveau o probabilitate de două-trei ori mai mare să prescrie medicamente inovative decât cei care nu au acceptat plăți.
   Prescripția influențată a unui medicament mai scump afectează nu numai viața pacientului, ci umflă artificial și bugetul asigurărilor de sănătate, iar Sunshine Act a avut un impact măsurabil asupra comportamentului de prescripție în SUA. Un studiu5 care a analizat 16 milioane de rețete a evidențiat o scădere semnificativă, după introducerea legislației Sunshine Act, a ratei de prescripție pentru șase din opt clase de medicamente analizate.
   Europa a urmat exemplul american. Belgia, Danemarca, Franța, Grecia, Letonia, Marea Britanie, Portugalia, România și Slovacia au adoptat pachete legislative Sunshine, iar industria farmaceutică a răspuns printr-un efort masiv de autoreglementare. Federația europeană a industriilor și asociațiilor farmaceutice (EFPIA) a adoptat în 2013 un cod de standarde etice minime, care afirmă că „niciun cadou sau avantaj financiar, în bani sau beneficii de orice fel, nu va fi oferit sau promis unui profesionist din domeniul medical”. Articolul care interzice cadourile a fost asumat în această formă de industria medicamentelor inovative din România (ARPIM), dar nu și de industria generică (APMGR).
    Un raport al Observatorului Român de Sănătate (ORS) a analizat situația transferurilor de valoare din România. O problemă serioasă a fost calitatea datelor, o parte dintre ele fiind raportate incomplet sau imprecis. Consecința a fost resimțită negativ în primul rând de medicii afectați de aceste raportări sau preluări greșite care au fost publicate, ca atare, pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului (ANMDM). Datele au fost corectate ca urmare a raportului ORS, dar situația a relevat nevoia majoră de validare a datelor înainte de publicarea lor de către ANMDM.
    Deși în majoritatea țărilor obligația de raportare revine numai industriei, în România trebuie să raporteze și beneficiarii, redundanță care pune presiune pe capacitatea de procesare a raportărilor de către ANMDM. O problemă legislativă este lipsa sancțiunilor pentru nerespectarea obligațiilor de transparentizare. În contrast, amenzile din Franța ajung până la 225.000 de euro și suspendarea activității. Din raportările românești lipsesc plățile făcute către medici în cadrul studiilor clinice. În SUA și Franța, obligația de transparentizare include și studiile clinice, în timp ce alte țări publică aceste date în mod agregat. Un Sunshine Act la nivel european ar permite standardizarea raportărilor, ar elimina o mare parte din presiunile operaționale puse pe industrie și ar introduce un mecanism necesar de sancțiuni.
    Transparența adusă de legislația Sunshine a evidențiat problema influențării deciziilor de prescripție, însă nu o poate rezolva. Autoreglementarea nu este nici ea o soluție, deoarece interesul industriei poate fi în conflict cu interesul public. Așa cum spunea economistul Milton Friedman, singura responsabilitate socială a unei companii este să își mărească profiturile. Iar dacă privim sănătatea ca pe o afacere, există riscuri majore atât pentru pacient, cât și pentru bugetul statului. Astfel, responsabilitatea găsirii de soluții revine statului român și Uniunii Europene, care trebuie să elimine cât mai multe dintre legăturile superflue dintre industrie și medici.
    O primă parte a soluției vine prin asumarea de către Guvernul României, prin Strategia națională anticorupție 2016–2020, a dezvoltării „unui nou mecanism de susținere financiară a educației medicale continue, care să elimine sponsorizările industriei farmaceutice și de echipamente medicale către personalul medical”. Creditele ar putea fi susținute dintr-un fond administrat la nivel național sau la nivelul fiecărui spital, la care industria să contribuie, iar criteriile de alocare a fondurilor pentru participarea la evenimente educaționale ar fi transparente. Prin separarea marketingului farmaceutic de creditele EMC, s-ar reuși eliminarea intereselor comerciale din educația medicilor, o acțiune cu efecte benefice pentru profesia medicală și pacienți.

  


Notă autor:

1. Swanson A. Big pharmaceutical companies are spending far more on marketing than research. Washington Post. 2015 Feb 11

2. Sah S, Fugh-Berman A. Physicians under the influence: social psychology and industry marketing strategies. J Law Med Ethics. 2013 Fall;41(3):665-72

3. DeJong C et al. Pharmaceutical industry-sponsored meals and physician prescribing patterns for medicare beneficiaries. JAMA Intern Med. 2016 Aug 1;176(8):1114-22

4. Ornstein C et al. Now there’s proof: docs who get company cash tend to prescribe more brand-name meds. ProPublica. 2016 Mar 17

5. Larkin I et al. Association between academic medical center pharmaceutical detailing policies and physician prescribing. JAMA. 2017 May 2;317(17):1785-95

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe