Pregătind o întâlnire cu liceenii, pentru o școală de vară, m-am gândit să le vorbesc despre cum sunt influenţaţi de reclamele la băuturi și alimente, precum și de revoluţiile culorilor produselor de pe rafturile magazinelor.

Mi-am amintit de șirul reclamelor ce rulau la televiziuni, în urmă cu peste un deceniu, prezentând sumedenie de branduri de margarină, și de un scandal survenit după ce o personalitate a sportului mondial și-a asociat numele cu o cremă tartinabilă.

Mai mult de atât, a mers în școli să o promoveze și a acceptat să filmeze un spot publicitar în care slăvea virtuţile acestui produs sintetic non-lactat ieftin, destinat, la origine, militarilor din trupele napoleoniene și săracilor.

Dincolo de anchetele Ministerului Educaţiei și interzicerea reclamei la televiziuni s-a stârnit un val de polemici în media între jurnaliștii care o acuzau pe Nadia de „cerșetorie” și între nutriţioniștii care fie culpabilizau, fie apărau unsoarea la cutie.

Nu a fost vreun „Margarine Act”, precum cel din America anului 1886 (adoptat de președintele Grover Cleveland; abrogat în 1950), când
lobby-ul industriei lactatelor a condus la o lege care a impus o taxă restrictivă asupra margarinei, ci mai curând un prilej de tărășenie
gazetărească.

Curat formativ

Şcoala Gimnazială „I.H. Rădulescu” din Capitală, la iniţiativa unei companii private, organizase în 2013 un eveniment în care, prin cunoscuta sportivă, copiii din clasele primare au fost încurajaţi să consume margarină.

Ulterior, s-a postat pe pagina de socializare a firmei că Nadia Comăneci i-a premiat pe câștigătorii campaniei „Campioni la mic dejun“ în cadrul unei festivităţi organizate în acea instituţie de învăţământ.

„Mi s-a părut inadmisibil ca în școlile din România să fie permis aşa ceva, pentru că vorbim de expunerea unor minţi inocente la un mesaj publicitar care promovează un produs cel puţin controversat”, a scris atunci un
cunoscut jurnalist. Reacţia companiei la valul de articole a fost următoarea: „Acţiunea nu a fost una de promovare a margarinei, ci a fost o iniţiativă educaţională”.

Curat formative sunt și reprezentaţiile pe care le oferă clovnul cunoscutei megacompanii de fast-food, care mișună prin școlile din India, la fel, educând și amuzând copiii. Ce dau buzna ulterior la happy meal-uri!

În timp, Nadia a fost invitată să promoveze diverse produse: mașini de teren, lenjerie intimă, servicii de telefonie sau bancare, saltele cu memorie și pantofi sport. O companie franceză de lactate a asociat imaginea micii gimnaste din vremea comunistă ajunsă în străinătate cu înfometarea și, cu sprijinul ei, de data aceasta la maturitate, a propus consumatorilor un anume brand de lactate.

Dacă vom studia documentele existente la CNSAS vom înţelege mai bine relaţia Nadiei cu mâncarea, privaţiunile și alte aspecte care au făcut-o să înșface orice îi putea spori bugetul energetic și financiar. Telepromovarea margarinei, „târgul rușinos, pe arginţi”, a fost pentru ea un compromis mult prea mic faţă de cele din trecut.

Exemplu de „supleţe”

Anca Ţurcașiu (și ea imagine a brandului respectiv în trecut), invitată în ultimii ani la televiziuni să se ofere drept exemplu de supleţe, sănătate și alimentaţie vegetală, mărturisea odinioară că a fost încântată de propunerea de a filma reclama, mai ales că folosea „dintotdeauna” acea margarină. „Practic, de 20 de ani, de când am devenit vegetariană, am uitat gustul untului. Cred că silueta mea se datorează şi acestui aliment”,
completa artista.

S-a vorbit atunci și poate că e bine să vorbim și acum despre ipocrizia multora care au aruncat cu pietre, dar înfulecaseră anterior multe cutii de margarină. Erau vremuri ale unei lipse de informaţii nutriţionale și, poate mai mult, a unei dorinţe de a recupera ani întregi de privaţiuni.

Însă, dacă este să analizăm în mod obiectiv, cum a procedat CNA, nu se recomandă atribuirea unor proprietăţi pe care alimentele nu le posedă. De asemenea, în publicitatea pentru alimente adresată minorilor este interzisă folosirea celebrităţilor, personalităţilor sau medicilor. Astăzi, însă, discursul comercial s-a rafinat, este mult mai pătrunzător, și asta se vede în sănătatea românilor.

Citiți și: Englezii nu mai tolerează crimele pe șosea