Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Istoria medicinii ca fapt de cultură

Viața Medicală
Prof. dr. Gavril CORNUŢIU luni, 19 august 2013
   A apărut la Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române cartea Identitate naţională şi medicină socială – antropologie culturală, psihiatrie şi eugenism în România – 1800–1945, scrisă de conf. dr. Octavian Buda, de la Catedra de Istorie a Medicinii a Facultăţii de Medicină Generală din Bucureşti.
   Blaga a lansat în limba română noţiunea de matrice stilistică, noţiune paradigmatică, prin care înţelegem că toate manifestările şi producţiile culturale şi de civilizaţie (arte, ştiinţe, politică, viaţa de zi cu zi, etc.) ale unei epoci, ale unui moment istoric, poartă o pecete specifică acelei epoci. Cu uşurinţă vei recunoaşte, în faţa unui singur produs (fie el discurs medical, discurs şi fapt politic, ori produs material, etc.) „matricea stilistică“ a unei epoci, iar după ea, toate aspectele culturii şi civilizaţiei acelei epoci. Este suficient să vezi un portret cu işlic pentru a recunoaşte şi a vedea în ochii memoriei toate formele de manifestare ale epocii fanariote. Este destul să ai în faţă un joben pentru a avea în faţa imaginaţiei o întreagă altă epocă. Cu atât mai evident este acest lucru în faţa modului de a gândi (exprimat în modalităţi discursive), indiferent de domeniul cunoaşterii. Această realitate permite concluzia că orice specialitate a activităţii umane, prin generalitatea pe care i-o conferă „matricea stilistică“, este în „rodul“ său un ingredient cultural şi de civilizaţie. Aceste meditaţii mi le-au stârnit cartea colegului Octavian Buda, pe care o iei iniţial cu curiozitatea neutră a lui „ia să vedem“, apoi nu o mai laşi din mână până nu o citeşti. Ţine de tehnica autorului darul de a-ţi stârni continuu curiozitatea, având tot timpul impresia că „acum, acum vine ceva mai important“. Şi într-adevăr vine, dar în faţă îţi răsare un alt „acu, acu…“. Iertată fie-mi comparaţia, dar o găsesc plastică. Stai călare pe măgar (pe ignoranţă) şi cu un fel de undiţă îi ţii măgarului în faţă morcovul după care fuge bietul neştiutor.
   Dincolo de tehnica autorului, însă, este conţinutul exemplificărilor discursive ale personalităţilor medicinii româneşti de-a lungul unui veac şi jumătate. Este uimitor cât de repede „înverzeşte“ câmpul naţional după stingerea pârjolului fanariot, dar mai ales este un spectacol ideatic, ampla şi revigoranta dezbatere despre modernizarea la zi a societăţii româneşti începând cu jumătatea secolului XIX, sectorul medical fiind reprezentat începând cu Anastasie Fătu, primul medic membru al Academiei Române, ctitor în mai multe direcţii sanitare şi George Bogdan, un deschizător de drumuri în medicina legală. Ceea ce străbate ca un fir roşu discursurile tuturor personalităţilor sunt nivelul de educaţie a populaţiei, starea de sănătate a populaţiei, înfiinţarea şi dezvoltarea la zi a instituţiilor democratice, medicale şi de cercetare în ţară, promovarea cercetării autohtone la nivelul celei europene şi modernizarea cunoştinţelor ştiinţifice, biologice în general şi mai ales medicale. Este surprinzător cât de repede corpul medical românesc a ajuns să rivalizeze în creativitate şi să contribuie la sporirea tezaurului ştiinţific al Europei, prin marii săi reprezentanţi Mina Minovici, V. Babeş, Gheorghe Marinescu, Nicolae Paulescu, Constantin Parhon, Francisc Rainer, Thoma Ionescu şi alţii (este această carte mai ales o fereastră a istoriei medicinii legale!), toţi promovaţi atunci când noţiunea de clientelă se limita la cea de pacientură şi nu exista alt criteriu de promovare decât valoarea. Rămâi aproape şocat, citind discursurile de dinainte de al Doilea Război Mondial, de cât de „la zi“, în cercetare, nu doar în practică, se gândea în România şi câtă involuţie, ce noapte întunecată au adus miciurinismul, marxismul şi atitudinea antigenetică a politicii ştiinţifice comuniste, noapte din care abia ieşim. Citind această carte orice medic român, orice român de altfel, va simţi că are dreptul la demnitate deplină, la a sta cu capul sus printre colegii din alte geografii şi că are obligaţia de a face orice pentru a restaura ziua deplină în viaţa medicală românească. Apelul la istorie este reconfortant. Avem nevoie de istoria medicinii româneşti. Pentru acest popor, istoria medicinii sale este un argument cultural pentru demnitate şi identitate. Am defilat aristocratic în a doua jumătate a sec. XIX şi prima jumătate a sec. XX. Am fost trădaţi de istorie şi târâţi prin tenebre. Trebuie să ne ridicăm, să lepădăm ponoseala şi mizeria istoriei, şi să ne reluăm defilarea cu pretenţii spre viitor.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.