Nu credeam să ajung vreodată să atrag atenția public, cu
vehemență chiar, asupra unui fenomen care a ajuns să lovească medicina
românească mai puternic decât slăbiciunile și erorile din sistemul de sănătate
– atacul de imagine susținut pentru orientarea pacienților către anumite
spitale din Viena sau Istanbul.
Iată o situație cât se poate de concretă. Luna iulie a acestui
an, la un spital privat din București. Un spital renumit, dotat la cel mai
înalt nivel și loc de muncă pentru medici excelenți, cu multă experiență și
expertiză. Sunt sunat de o persoană al cărei statut social îi permite să
apeleze la servicii medicale private. Persoana apelează la mine pentru cineva
din familia sa, care spune că prezintă tremurături intense, de „neoprit“ la
membrul inferior de partea dreaptă.
Am dedus că este vorba de crize convulsive și am chemat de
urgență la spital pacientul, o doamnă în vârstă de 57 de ani, unde am constatat
că prezenta crize jacksoniene în hemicorpul drept, predominant crurale, extrem
de frecvente, cu modificarea stării generale și alterarea stării de conștiență.
Am aflat că suferise, în trecut, două intervenții chirurgicale pentru două
meningioame intracraniene (paramediană-parasagitală, stânga și dreapta).
Crizele apăruseră în urma expunerii la soare.
Echipa medicală a efectuat toate procedurile obligatorii într-o
asemenea situație: fișa de urgență, bateria de analize corespunzătoare, CT
cerebral N+K, investigațiile minim necesare (radioscopie pulmonară, ecografie
abdominală, EKG, consult cardiologic, consult medicină internă etc.).
Pacienta a fost internată direct în secția de neurochirurgie,
însă crizele nu au putut fi cupate, astfel încât a fost transferată la secția
ATI. Aici, întreg personalul s-a mobilizat pentru tratarea crizelor și
ameliorarea stării pacientului, aflat la un pas de intubație.
În mijlocul acestei desfășurări de forțe, de multiple eforturi
medicale, în condiții perfecte de igienă și profesionalism, soțul pacientei a
cerut să intre în secția ATI și să‑și anunțe calm soția: „Totul s-a aranjat la
Viena. Putem merge acolo de urgență! “
Echipa din ATI a tăcut, uimită de neîncrederea personajului potent financiar. Eforturile și
profesionalismul echipei medicale, deși erau de necontestat, erau puse la
îndoială. Nu a fost contestat diagnosticul, nici investigațiile, nu a fost
nimeni învinovățit. Cu toate acestea, familia a făcut tot ce era posibil ca, în
48 de ore, pacienta să părăsească spitalul din București și să se îndrepte spre
acest El Dorado al medicinii, Viena (chiar cu riscul unor noi crize epi).
Surprins, am îndrăznit să cer o explicație. Răspunsul a fost
direct și sec: „Citiți ziarele ca să aflați ce se întâmplă în spitalele din
România!“.
Trec peste răspunsul jignitor, înțeleg că omul nostru își face
agenda în funcție de ceea ce scriu ziarele. Înțeleg că a citit despre spitalele
celebre ale Europei sau Turciei și își dorește să ajungă acolo. Accept că
atunci când vede lideri ai României că se tratează numai în străinătate,
percepe mesajul ca și când noi nu am fi în stare de nimic.
Dar sunt mâhnit de faptul că eforturile făcute de această pătură
medicală din ce în ce mai subțire, eforturile făcute de Ministerul Sănătății în
dotarea și ridicarea spitalelor, performanțele realizate de echipajele SMURD,
multiplele succese care există în această țară au ajuns să fie disprețuite și
umilite.
Suntem victimele unei concepții defetiste în care înotăm din ce
în ce mai adânc. Sunt scoase la iveală doar aspectele negative. Defăimarea este
pe buzele tuturor. Mă întreb și vă întreb, stimați cititori, nu cumva suntem
victimele unui mare joc de imagine, bine susținut din interior, astfel încât,
după medici, să trimitem pacienții în clinicile vestice? Scopul e limpede
pentru că principiul e același: banii urmează pacientul.
Personal, nu cred în coincidențe.