Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Limbajul mimico-gestual în comunicarea medic–pacient surd

Viața Medicală
Demostene ŞOFRON vineri, 22 septembrie 2017
     Dr. Silvia Bogdan (29 de ani), a absolvit Facultatea de Medicină dentară din cadrul Universității de Medicină și Farmacia „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, promoția 2012. A lucrat ca interpret pentru Asociația Națională a Interpreților Autorizați în Limbajul Mimico-gestual (ANIALGM), asociație cu sediul la Cluj-Napoca. În prezent lucrează la un cabinet stomatologic de lângă Paris și este studentă la European Master in Sign Language Interpreting, Heriot Watt University, Marea Britanie.
     A crescut și s-a format în cadrul unei familii cu părinți și bunici surzi. Acest impediment nu a împiedicat-o pe Silvia să-și realizeze visul, cel de a deveni medic stomatolog și, mai mult de-atât, de a fi utilă pacienților surzi. Este un caz aparte de formare, de depășire a unor impedimente familiale și sociale la urma urmei, de apreciat și de urmat. Mai ales în ceea ce privește însușirea limbajului mimico-gestual, extrem de important în cazul relației pacient surd–medic.
     „Deși crescută într-o familie cu părinți și bunici surzi, participarea la o conferință organizată de European Forum of Sign Language Interpreters (EFSLI), ce avea ca tematică versatilitatea în profesia de interpret în limbajul mimico-gestual (LMG), mi-a schimbat percepția legată de interpretarea LMG, cât și despre ceea ce înseamnă cultura surzilor”, spune Silvia Bogdan. Din februarie anul acesta urmează cursurile de master, ce are în vedere și rolul de a forma interpreți în limbajul semnelor internaționale (International Sign Language – ISL), echivalentul limbilor de circulație internațională în limbajul vorbit, dar și de a promova cultura surzilor și particularitățile acesteia. Anul acesta, va participa din nou la o conferință organizată de EFSLI, care va avea loc la Toulouse, în septembrie 2017. În societatea de astăzi, informația circulă cu pași repezi, ceea ce duce la o cunoaștere rapidă și, în același timp, superficială a diferitelor categorii de oameni. Dat fiind acest fapt, o categorie care este încă defavorizată în societatea română sunt persoanele cu deficiențe de auz. Acestea întâmpină dificultăți în accesarea de informații, educație calitativă și tratamente.
     În România sunt înregistrate peste 23.000 de persoane cu deficiențe de auz, spune dr. Silvia Bogdan, însă acest număr poate fi depășit cu mult dacă se adaugă și persoanele neînregistrate. Majoritatea acestora întâmpină greutăți în viața de zi cu zi. Majoritatea se nasc în familii cu părinți auzitori, care, neavând cunoștințe despre această deficiență, au tendința să-i trateze asemenea unor persoane cu handicap. Deși, într-adevăr, este o deficiență, nu trebuie neglijat faptul că persoanele surde sunt persoane inteligente și capabile să fie independente, dacă au sursele necesare.
     Caracteristic persoanelor cu deficiențe de auz este folosirea limbajului mimico-gestual, ce este o limbă de sine stătătoare, cu o structură și gramatică bine dezvoltată prin elemente verbale (semne executate cu ajutorul mâinilor) și elemente non-verbale (mimică, ritm...).
     După anii ʼ70, în Europa de Vest și în SUA s-au făcut cercetări aprofundate în cadrul culturii persoanelor cu deficiențe de auz. Comunitatea persoanelor surde, deși este cauzată de lipsa auzului în principal, are o limbă, cultură și istorie proprie, care au fost răspândite din generație în generație. De-a lungul istoriei, persoanele surde au fost obligate să învețe limba vorbită, făcând abstracție de nevoia LMG în comunicarea de zi cu zi. În perioada „oralismului”, erau obligați să vorbească și să comunice fără a folosi limba lor maternă, deseori fiind pedepsiți, una dintre pedepse fiind legarea mâinilor la spate. Din 2012, când în SUA a fost votată Convenția persoanelor cu dizabilități (CPRD), pentru integrarea socială și recunoașterea drepturilor egale a persoanelor cu dizabilități. Prin această convenție s-au pus bazele unor principii și legi ce au în vedere integrarea și facilitarea dezvoltării persoanelor cu deficiențe în societatea de azi.
     Legat de persoanele cu deficiențe de auz, demersurile încep prin recunoașterea limbajului mimico-gestual, în fiecare țară în parte, astfel beneficiind de drepturi și informații ușor accesibile lor. Fiecare țară are limba proprie vorbită, ceea ce se aplică și pentru persoanele surde. Totuși, mulți dintre ei nu pot beneficia de o educație și o integrare în societatea locală.
     Limbajul mimico-gestual a fost recunoscut și în România, însă persoanele surde nu beneficiază încă de o educație în limba lor maternă. Nu își cunosc drepturile și, în același timp, nu beneficiază de tratamente de specialitate când este necesar, ceea uneori poate duce la decesul acestor persoane. Interpretarea, în cadre formale, se face de obicei de copiii auzitori din părinți surzi (CODA), care au LMG ca limba maternă sau de interpreți în acest limbaj, care de puține ori sunt calificați în acest sens.
     În Europa de Vest și în SUA, pentru a deveni interpret este nevoie de cursuri universitare în domeniu, dar și de participarea la diferite stagii practice, alături de un interpret specialist în așa fel încât informația transmisă să fie cât mai precisă. În cadrul conferinței a fost prezentat masterul EUMASLI (European Master in Sign Language Interpreting), de formare a interpreților calificați în limbajul mimico-gestual, la nivel european și nu numai. Aspectele importante ce trebuie atinse în România sunt: dezvoltarea limbajului mimico-gestual, creșterea nivelului profesional al profesorilor în cadrul școlilor, dar și formarea de interpreți de înaltă calitate, prin susținerea de examene regulate în prezența persoanelor surde, în așa fel încât informația să fie transmisă la cel mai înalt nivel.
     Ar trebui să fie de interes dezvoltarea sistemului de urgență 113, care a fost creat dar nu este încă funcțional. Și, de asemenea, accesarea serviciilor de interpreți la distanță, prin apel video. Specific pentru apelul de urgență 113 este faptul că persoana surdă ar putea utiliza serviciul de urgență prin apel video, în prezent acest serviciu este nefuncțional deoarece nu este asigurată interpretarea.
     „Deseori, având contact cu persoanele surde în timpul tratamentelor stomatologice am ajuns la concluzia că aceștia prezintă o mai mare încredere față de cei ce cunosc LMG, prezentând totuși o anxietate crescută pe parcursul lor. Ei prezintă o reactivitate crescută la durere și la orice schimbare minoră ce apare în timpul tratamentelor. Ceea ce pentru un pacient auzitor ar trece neobservat, pentru un pacient surd ar putea necesita o reasigurare sau o explicare a tratamentului în sine. Pentru ca persoanele surde să fie informate și liniștite, tratamentele stomatologice trebuie explicate în detaliu prin diferite metode vizuale și este nevoie de prezența unui interpret în LMG pe parcursul ședințelor de tratament. Având acestea în vedere, este de la sine înțeles că toate informațiile de interes general, administrative și medicale trebuie să fie oferite persoanelor surde în limba maternă și anume LMG. În prezent, comunitatea surzilor militează pentru schimbarea denumirii LMG în Limbajul Semnelor Românești (LSR), deoarece ei doresc schimbări pozitive în ceea ce privește viața lor”, conchide dr. Silvia Bogdan.
     Concluzia este una singură: limbajul mimico-gestual ar trebui inclus în curricula tuturor universităților de medicină și farmacie din țară, opțional la început, obligatoriu după. Este mare nevoie să se întâmple așa, deoarece stăpânirea limbajului mimico-gestual îmbunătățește cu siguranță relația medic–pacienți surzi, lucru valabil pentru absolut toate specialitățile.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.