Dl Cseke Atilla, ministrul sănătăţii, a
prezentat presei marţi, 1 februarie a.c., proiectul conform căruia din
cele 435 de unităţi sanitare cu paturi care există în prezent – atât în
reţeaua proprie, cât şi în administrarea autorităţilor locale – 182 sunt
propuse să rămână fără personalitate juridică: 111 ar urma să fie
comasate, ca secţii exterioare, iar 71 reprofilate în cămine pentru
bătrâni în cadrul programului „Dezvoltarea reţelei de cămine pentru
persoanele vârstnice“ elaborat de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul
Muncii, ce se va desfăşura în perioada 1 aprilie 2011 – 31 decembrie
2013. Există şi posibilitatea ca o parte din aceste 71 de unităţi să fie
reprofilate în centre de permanenţă.
Parcurgând lista unităţilor ce se pregătesc să devină în
câteva luni cămine pentru reprezentanţii vârstei a treia, observăm că,
de pe harta spitalelor bucureştene ar urma să dispară Spitalul Clinic
Caritas „Acad. N. Cajal“! Să spunem deci adio unui important spital
universitar şi să „salutăm“ înfiinţarea – în chiar centrul Capitalei! – a
unui lăcaş destinat îngrijirii vârstnicilor?…
Zăbovind un pic la
Bucureşti, observăm comasarea, stranie oarecum, dintre Institutul de
Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ şi Institutul Naţional de Boli
Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş“ sau dintre Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice
„Prof. dr. N. Paulescu“ şi Institutul Naţional de Endocrinologie „C. I.
Parhon“, ca şi deja anunţata „unire“ a Institutului de Fonoaudiologie şi Chirurgie
Funcţională ORL „Prof. dr. D. Hociotă“ cu Spitalul Universitar de
Urgenţă.
De asemenea, conform aceluiaşi proiect, Institutul Clinic
Fundeni ar urma să „înghită“ Institutul de Urgenţă pentru Boli
Cardiovasculare „Prof. dr. C. C. Iliescu“, după ce făcuse deja acelaşi
lucru cu institutele clinice de transplant hepatic, respectiv renal.
Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Victor Babeş“ urmează,
conform aceleiaşi liste a MS, să se comaseze cu Spitalul de
Pneumoftiziologie „Sf. Ştefan“ şi cu Spitalul Clinic de
Dermatovenerologie „Scarlat Longhin“, iar Spitalul Clinic de Psihiatrie
„Prof. dr. Alexandru Obregia“ – cu Spitalul de Psihiatrie Titan „Dr.
Constantin Gorgos“.
De pe harta spitalelor ţării urmează să dispară, în
urma comasării, unităţi cu tradiţie, din care amintim: Spitalul Clinic
de Obstetrică-Ginecologie „Dr. S. Vuia“ Arad, Spitalul Clinic de
Neurologie şi Psihiatrie Oradea, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase
Cluj-Napoca, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie
„Victor Babeş“ Craiova, Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova,
Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan“ Iaşi, Spitalul Clinic de Urgenţă
„Prof. dr. Nicolae Oblu“ Iaşi, Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie
„Elena Doamna“ Iaşi, Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare
şi Transplant Târgu-Mureş, Spitalul de Boli Infecţioase Ploieşti…
Ministrul susţine că personalul de specialitate – 794 de medici şi 2.532
de asistenţi medicali – din cele 71 de spitale propuse spre reprofilare
nu va fi disponibilizat. Acesta va fi repartizat în unităţile sanitare
nou-înfiinţate sau în cele din judeţul unde au domiciliul. De urmărit.
Dl Cseke Attila a părut însă vizibil pus în dificultate în ceea ce
priveşte suma ce va fi economisită la buget în urma procesului de
reorganizare propus. Dsa s-a ferit să ofere presei o cifră, părând
vizibil deranjat de insistenţa jurnaliştilor, care ar fi dorit să afle
eficienţa financiară a acestei operaţiuni şi, eventual, modalitatea de
reinvestire a banilor în bolnăviciosul sistem de sănătate românesc: „Nu
ne gândim la bani. Demarăm aceste restructurări doar pentru binele
pacientului“, a încercat să-i convingă ministrul pe jurnaliştii prezenţi
în sală.
