Organizația mondială a sănătății (OMS) a
actualizat marți, 6 iunie, lista de medicamente esențiale. Au fost incluse noi
tratamente pentru hepatita C, tuberculoză, leucemie și HIV, însă principalele
modificări OMS țin de revizuirea listei de antibiotice. Într-o încercare de a
limita răspândirea rezistenței bacteriene, experții OMS au grupat cele 39 de
antibiotice din lista medicamentelor esențiale pe trei categorii: acces,
urmărire, respectiv rezervă.
„Creșterea alarmantă a rezistenței la
antibiotice derivă din felul în care folosim aceste medicamente”, a declarat
dr. Suzanne Hil, directoarea departamentului de medicamente esențiale al OMS.
Soluția propusă are ca scop optimizarea folosirii antibioticelor. Medicii, autoritățile
și cei care fac politicile de sănătate ar trebui să garanteze accesul
persoanelor la antibioticele potrivite atunci când acestea sunt necesare,
pentru ca problema rezistenței bacteriene să nu se agraveze, a adăugat Suzanne
Hill, în cadrul conferinței de presă organizate pentru lansarea noii liste.
Conform recomandărilor OMS, antibioticele
de acces (de exemplu, amoxicilina) ar trebui să constituie prima linie de
tratament într-o serie largă de infecții. Urmărirea ar trebui făcută cu
antibiotice considerate de prima sau a doua linie, al căror uz este
restricționat la infecții specifice. Ciprofloxacina, de exemplu, ar trebui
folosită (cu restricții) în special în cazul infecțiilor urinare sau de căi
respiratorii superioare (sinuzită sau bronșită bacteriană). A treia categorie
include antibioticele considerate de rezervă, precum colistinul și anumite
cefalosporine, considerate de ultimă intenție. OMS recomandă ca acestea să fie
folosite doar în infecțiile cele mai serioase, care pun viața în pericol, cauzate
de bacterii cu multiplă rezistență la antibiotice.
Lista de medicamente esențiale a OMS
include tratamentele de primă intenție pentru principalele patologii și nevoi
ale populației. Vorbim despre preparate de bază, la care pacienții din întreaga
lume trebuie să aibă acces în permanență. Medicamentele selectate de OMS pentru
a intra în categoria aceasta și-au dovedit eficacitatea, sunt sigure și au un
raport cost-beneficiu optim. Prima listă de medicamente esențiale a fost
elaborată de OMS în 1977 și a fost actualizată de atunci la fiecare doi ani, de
către un comitet internațional de experți. Anul acesta s-a făcut a douăzecea
revizuire a listei pentru adulți. Lista medicamentelor esențiale pentru copii a
ajuns și ea la a șasea versiune. Prin aceste actualizări, OMS speră să
îmbunătățească accesul populației la medicamente noi, eficiente și sigure – o
decizie cu un impact semnificativ asupra sănătății publice la nivel global. De
asemenea, se transmite un mesaj puternic producătorilor de medicamente și autorităților
din domeniul medical de a face disponibile și accesibile aceste tratamente
publicului larg.
Anul acesta, experții OMS au analizat
aproximativ o sută de tratamente noi, iar lista de medicamente esențiale a fost
îmbogățită în final cu 30 de molecule noi pentru adulți și 25 pentru copii.
Noile adiții includ două tratamente orale pentru leucemia cronică mieloidă
(dasatinib și nilotinib) și un tratament antiviral combinat de tip monodoză,
eficient pentru toate formele de hepatită C și care, datorită formei de
administrare, asigură o complianță mai bună a tratamentului. Lista include
sofosbuvirul, simeprevirul, daclatasvirul, dasabuvirul, alături de ribavirină
(aceasta din urmă doar în combinație), dar și o serie de combinații de
antivirale directe din clase diferite.
Dolutegravirul a fost inclus ca tratament
pentru infecția cu HIV, în urma dovezilor recente care i-au atestat siguranța
și eficacitatea, în timp ce tenofovirul se recomandă ca tratament profilactic,
singur sau în combinație cu emtricitabina sau lamivudina. Pentru tratamentul
tuberculozei multidrog rezistente la copii și adolescenți, au fost incluse pe
lista de medicamente esențiale (de rezervă) delemanidul și clofazimina.
Suzanne Hil atrage atenția că, în prezent,
costul acestor noi tratamente este mare, chiar și pentru țările cu posibilități
financiare crescute. Însă, prin includerea pe lista de medicamente esențiale,
OMS transmite un mesaj puternic atât producătorilor, cât și autorităților
naționale, semnalând nevoia de a face aceste tratamente accesibile publicului
larg, prin cooperare și transparență în ceea ce privește politica prețurilor.
De altfel, guvernele și autoritățile din domeniul politicilor naționale de
sănătate din întreaga lume folosesc lista OMS a medicamentelor esențiale pentru
a stabili propriile liste de medicamente prioritare.
România însă nu are o listă de medicamente
esențiale și nici politici care să asigure un regim special pentru acestea.
Vlad Voiculescu, fostul ministru al sănătății, a încercat să introducă o serie
de măsuri în acest sens. „Prin HG 800/2016, am creat un regim special de preț
pentru medicamentele esențiale. Acea listă includea medicamentele generice
decontate total de stat, de pe lista mare a medicamentelor esențiale a OMS.
Pentru aceste medicamente, nu se mai cerea prețul cel mai mic din cele
douăsprezece țări de referință, ci se lua ca etalon de calcul media celor mai
mici trei prețuri din listă. Aceasta a fost una din măsurile pe care le-am
luat, menită să asigure disponibilitatea acestor medicamente în România. Prin
anularea actului normativ și ștergerea din ordinul de ministru, această decizie
a fost revocată”, explică fostul demnitar. „Consider că este o prostie, care o
să-i coste pe mulți – și nu pe cei care au luat decizia asta”, a adăugat Vlad
Voiculescu. A rămas în vigoare, în schimb, mecanismul (site-ul) prin care se
poate raporta lipsa medicamentelor și un ordin de ministru care prevede
monitorizarea în timp real a stocurilor și interzice exportul paralel al
medicamentelor pentru care sunt probleme legate de stocuri sau aprovizionare.
Nicolae Fotin, președintele Agenției
Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), observă că
majoritatea moleculelor nou introduse pe lista OMS există și la noi în sistemul
de rambursare. „Putem spune că este optimizat accesul – prin intrarea acestora
în contracte de cost-volum, prețurile sunt negociate și se asigură accesul
pacienților la aceste molecule”, explică oficialul. Vlad Mixich, fost
vicepreședinte ANMDM în 2016, amintește însă că prețul medicamentelor care
intră în contracte de cost-volum nu este transparent. Este „un cuțit cu două
tăișuri”: pe de o parte, confidențialitatea asigură compania că în acest fel nu
este influențat negativ prețul din alte țări, dar, pe de altă parte, nu știm ce
preț plătim pentru aceste tratamente comparativ cu țările vecine – ar putea fi
mai mare.
Până la urmă, e importantă noua lista OMS?
„Putem să numim orice listă de medicamente ca fiind esențială, importante sunt
efectele practice: un regim separat de achiziții sau în metodologia de prețuri,
un regim special în ceea ce privește exporturile paralele sau în ceea ce
privește evaluarea metodologiilor de evaluare”, explică Mixich. Important este,
deci, ce face statul pentru a garanta accesul pacienților săi la aceste terapii
esențiale.
