Newsflash
OPINII

Medicina personalizată prin terapia țintită

de Conf. dr. Horia BUMBEA - mar. 17 2017
Medicina personalizată prin terapia țintită
     Tratamentele convenționale disponibile în prezent pentru diferite boli cronice sau acute reprezintă un amestec de abordări clasice și moderne, în care se împletesc terapii care modulează funcții ale unor organe sau țesuturi și terapii cu ținta moleculară, care modulează funcțiile unor celule sau molecule. Progresul este evident prin utilizarea cercetărilor la nivel genetic și molecular, care permit și individualizarea tratamentului prin stratificarea prognostică pe baza modificărilor genetice și ulterior administrarea de molecule care acționează specific asupra modificărilor genetice „driver”.
    Progresul cel mai rapid se realizează în tratamentul împotriva cancerului, unde baza genetică este extrem de importantă și vizibilă atât în apariția bolii, cât și în cazul răspunsului la tratament. Acest progres a dus la apariția domeniului de medicină translațională – definit drept practica de adaptare și implementare a metodelor de cercetare fundamentală pentru dezvoltarea de noi metode de diagnostic și de tratament. Acest proces a fost ulterior întărit și de apariția, în 2015, a conceptului de medicină personalizată, care presupune abordarea de strategii de prevenire, diagnostic și tratament care să ia în calcul variabilitatea individuală, altfel spus dezvoltarea unei abordări croite pentru fiecare pacient în parte.
     Afecțiunea prototip pentru conceptul de medicină personalizată este leucemia mielocitară cronică (LMC) – prima afecțiune la care s-a dovedit, în anii ʼ70, că o modificare genetică recurentă, translocația (9;22), reprezintă modificarea care duce la apariția neoplaziei. Astfel, LMC a devenit prima afecțiune al cărei diagnostic se stabilește pe criterii genetice. Ulterior, a fost dovedit faptul că proteina care rezultă din traducerea produsului de fuziune BCR-ABL1 prezintă activitate tirozin kinazică intrinsecă, acționând ca o oncogenă și ducând la proliferarea mielocitară clonală. Odată cu stabilirea atât a cauzei, cât și a procesului subcelular care duce la apariția neoplaziei în acest caz, a putut fi concepută o moleculă care să inhibe procesul subiacent, respectiv un inhibitor de tirozin kinază, primul medicament aprobat la sfârșitul anilor ʼ 90 pentru tratamentul pacienților cu LMC fiind imatinib. Introducerea acestei medicații a modificat radical evoluția naturală a acestei boli, de la o afecțiune cu prognostic rezervat la o afecțiune controlabilă. Iar odată cu introducerea în schema de tratament a inhibitorilor de tirozin kinază, urmată de creșterea experienței cu inhibitori de generații ulterioare, LMC a devenit una dintre afecțiunile neoplazice curabile prin administrarea unui singure molecule țintite.
    Pornind de la acest model, au fost identificate multiple alte neoplazii cu modificări genetice recurente, care oferă un avantaj de proliferare la care a putut fi dezvoltată o moleculă care să acționeze asupra procesului celular care promovează carcinogeneza. Dintre afecțiunile în care predomină un semnal de proliferare în carcinogeneză și împotriva cărora se administrează inhibitori de tirozin kinază enumerăm: leucemia mielocitară cronică, leucemia limfocitară cronică, boala Waldenström, limfomul malign non-Hodgkin cu celule de manta, cancerul pulmonar fără celule mici, cancerul renal, carcinomul tiroidian medular, cancerul colorectal, melanomul.
    Un alt proces dovedit a fi implicat în carcinogeneză, pentru care au putut fi dezvoltate molecule specifice, este reprezentat de inhibitorii punctului de control imun. În aceste cazuri, celulele tumorale prezintă o cantitate mare de proteine, care inhibă sau modulează răspunsul imun celular al limfocitelor T citotoxice, care sunt implicate în supravegherea anticancer, evitând astfel recunoașterea și ulterior distrugerea celulelor tumorale de către sistemul imun. Inhibitorii punctului de control imun s-au dovedit a avea un impact semnificativ asupra melanomului. Alte neoplazii în care se pot administra molecule din această clasă terapeutică sunt: cancerul pulmonar fără celule mici, cancerul renal, cancerul de vezică urinară, cancere din sfera ORL, limfomul Hodgkin.
    Aceste progrese aduse înțelegerii unor procese, care oferă avantaje evolutive celulelor canceroase și care au dus ulterior la dezvoltarea de noi clase de molecule țintite, au fost recunoscute de curând de către Academia regală suedeză de științe, care a acordat primul „Premiul Sjöberg”, în valoare de un milion de dolari. Beneficiarii sunt James P. Allison – Universitatea Texas, Houston – și Tony Hunter - Institutul de studii biologice „Salk”, La Jolla, California –, acreditați pentru progrese semnificative care au dus la dezvoltarea de inhibitori ai punctului de control imun, respectiv, inhibitori de tirozin kinază.

  

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe