Succesiunea evenimentelor din ultimele zile
creează o imagine deconcertantă pentru toată lumea. Propuneri legislative
controversate, pripit aruncate „pe piaţă“, intrate în dezbatere publică pentru
a fi retrase cu aceeaşi grabă nejustificată şi desconsideraţie completă faţă de
diversele asociaţii profesionale deja implicate în consultări; numiri, demiteri
şi re-numiri de demnitari făcute peste noapte, unele fără o raţiune evidentă;
declaraţii contradictorii, confuzii (unele deliberate) şi dezinformări; o presă
generală care (programat sau nu) înţelege tot mai puţin din ceea ce se întâmplă
în sistemul de sănătate… Orgolii şi interese de tot felul se războiesc pe
frontul sănătăţii. Intraţi în an electoral, orice plan pe termen lung este departe
de a fi realist, astfel că şi recent anunţatul nou proiect de reformă, cu o
gestaţie prevăzută de Ministerul Sănătăţii la trei-şase luni, dacă va fi în
vreun fel finalizat, va rămâne, probabil, în seama viitorilor câştigători ai
alegerilor.
În aceste condiţii, şi anul 2012 se va înscrie,
fără doar şi poate, în şirul celor de până acum: fonduri puţine, probleme pe
toate fronturile, nemulţumiri perpetuate şi intervenţii corective atunci când
vreo situaţie gravă va mai ieşi la iveală…
Este deci nevoie de „mobilizarea“ generală a
profesioniştilor din sănătate, a comunităţii medicale din România, pentru ca
noua legislaţie, atunci când va fi gata, să garanteze existenţa şi funcţionarea
unui sistem de sănătate sustenabil, bazat pe principii europene, capabil să
asigure starea de sănătate a populaţiei pe termen lung, prin programe coerente.
Nu trebuie să mai ajungem să protestăm, pe diverse voci, pentru a corecta greşelile
sau „avântul“ pseudoreformator al legiuitorilor. Nu, soluţiile nu vor veni din
partea politicienilor. Doar implicându-ne activ – prin asociaţiile profesionale
şi de reglementare, prin societăţile de specialitate, dar şi prin intermediul săptămânalului
nostru – în designul sistemului putem fi siguri că acesta va avea viitorul pe
care cu toţii îl dorim.
