Tehnic vorbind, „măsurarea” se concretizează prin cele mai importante procese de management, inclusiv de management al calităţii: monitorizarea și evaluarea. Ambele măsoară progresul (unui proces/obiectiv, al unui proiect) pe baza unor indicatori (care trebuie definiţi SMART).

Puţini știu că nerealizarea monitorizării și evaluării este una dintre cele mai frecvente cauze de eșec (pe termen lung) al proceselor/proiectelor.
Monitorizarea este o activitate continuă, derulată cu o frecvenţă prestabilită (zilnic/săptămânal/lunar), în funcţie de importanţa procesului pe care îl măsurăm; dacă procesul este nou sau are riscuri mari, trebuie monitorizat cu o frecvenţă mai mare, pentru a permite identificarea problemelor în timp (aproape) real.

Monitorizarea este efectuată de cei care cunosc și implementează procesul respectiv. Ea are ca scop colectarea de date (cantitative și calitative) cu privire la modul în care se implementează procesul, conform
indicatorilor SMART stabiliţi (indicatori de intrare, proces, rezultat). Aceste date trebuie structurate și organizate astfel încât să intre în următoarea etapă, cea de evaluare.

Evaluarea este tot o activitate continuă, dar cu o frecvenţă mai rară decât monitorizarea (de exemplu, evaluăm lunar date colectate zilnic sau săptămânal; evaluăm semestrial date colectate săptămânal sau lunar etc.). Evaluarea va analiza datele colectate, le va corela cu alte date (din mai multe procese dacă este cazul), oferind astfel rezultate privind procesul monitorizat (eficienţă, eficacitate) și oportunitatea comparării cu ţintele stabilite la începutul activităţii monitorizate.

Evaluarea este efectuată de cei care cunosc și implementează procesul, împreună cu alţi profesioniști în management și cu alte părţi interesate.

Ceea ce se măsoară se poate îmbunătăţi

Măsurarea și evaluarea oferă informaţii concrete privind calitatea serviciilor de sănătate necesare pentru a fundamenta planurile și acţiunile ulterioare, pentru a menţine sau a îmbunătăţi aspectele legate de calitatea serviciilor de sănătate.

Mai mult, la nivelul unităţilor sanitare, aceste informaţii sprijină luarea deciziilor în cunoștinţă de cauză la punctul de îngrijire și în timp real. La nivel local și naţional, aceste informaţii contribuie la un proces decizional informat, al politicilor și al transparenţei, consolidând astfel încrederea populaţiei în serviciile unităţilor sanitare, dar și ale celor coordonatoare.

Un erudit al secolului al XVI-lea, Rheticus, spunea: „Ceea ce se măsoară se îmbunătăţește”. Conceptul a fost preluat de literatura și practica privind managementul calităţii: „Dacă nu măsori, nu înţelegi. Dacă nu înţelegi, nu poţi supraveghea. Dacă nu poţi supraveghea, nu poţi îmbunătăţi” (H. James Harrington).

Citiți și: Ce facem cu asigurarea pentru malpraxis?