Newsflash
OPINII

Necesar, posibil, dar nu se întâmplă

Necesar, posibil, dar nu se întâmplă
  Suntem în vârf de sezon al admiterilor în învăţământul universitar medical. Examenele de admitere pentru locurile liniilor de studiu în limba română sunt în parte finalizate iar procedurile de admitere la liniile de studiu în limba franceză şi în limba engleză sunt în plină desfăşurare. Câţi dintre copiii de altădată, acum tineri care aspiră la un loc la facultate, şi-au păstrat opţiunea de a deveni medici? Fiecare copil a declarat cândva că ar vrea să se facă medic, dar puţini şi-au păstrat prima alegere. Pragmatismul, tot mai pregnant la tinerii de azi, în contrast cu idealismul de altădată, conduce orientarea profesională spre zone de interes cât mai sigure. Mediul economic şi social sunt esenţiale în inserţia profesională şi în definirea cadrului organizatoric şi financiar de exercitare a profesiilor medicale. Libera circulaţie profesională a medicilor în Uniunea Europeană a devenit un argument puternic pentru formarea profesională în medicină.
Medicina dentară este definită de legiuitor ca fiind o profesie liberală, care permite absolventului exercitarea profesiei în regim autonom, privat şi independent din prima zi de după licenţă. Dar, avantajul este exclusiv aparent. Pentru ca liberalismul profesiei de medic dentist să poată fi valorificat sunt necesare premisele economice şi sociale care caracterizează de drept un sistem economic liberal. Medicii dentişti sunt prestatori de servicii medico-dentare, deci oferă servicii publice de impact major asupra sănătăţii cetăţenilor. Aceştia, ca beneficiari ai serviciilor medico-dentare trebuie să aibă nevoie de aceste servicii şi să aibă sustenabilitatea economică adecvată pentru a le achiziţiona. Nevoia de îngrijiri stomatologice este îngrijorător de mare în România, realitate demonstrată de evaluări epidemiologice recente şi relevante. Sustenabilitatea financiară pentru aceste servicii este însă îngrijorător de mică. Acest dezechilibru este problema majoră în România. Iată de ce medicii dentişti din România nu au pacienţi, în condiţiile în care pacienţii au foarte mare nevoie de aceşti medici. 
  Dreptul la asistenţă medicală calificată este constituţional. Un sistem de asigurări sociale de sănătate avem. Fond naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) există. Resursele umane competente şi personalul calificat nece­sar pentru servicii medico-dentare sunt suficiente. Copii şi grupuri populaţionale cu susceptibilitate maximă la boli sto­ma­tologice sunt în România. Ceea ce nu avem este corelarea corectă între aceste elemente. Această stare de lucruri întreţine patologia specifică şi agravează starea de sănă­tate a populaţiei adulte şi a copiilor dar, în acelaşi timp, reduce drastic accesibilitatea populaţiei la serviciile stomatologice.
În prezent, ofertarea serviciilor de medicină dentară de către sistemul de protecţie socială este iluzorie şi confuză. După 15 luni în care orice finanţare publică a serviciilor de medicină dentară a fost sistată (inclusiv şi, mai ales, pentru copii) s-a reluat în luna iulie a acestui an finanţarea acestor servicii. Da, este o creştere semnificativă a finanţării pentru anul 2014, cu aproximativ 40% mai mult ca în 2012, dar raportarea acestei finanţări la nevoile de profilaxie şi îngrijire specifică reflectă alte dimensiuni ale modului de abordare a sănătăţii orale în contextul sănătăţii generale. Curios şi de neînţeles este că nevoia reală pentru promovarea sănătăţii orale este clamată de legiuitor şi de executiv, dar este transferată în zona asistenţei primare, în competenţa medicului de familie care este, de fapt, incompetent pentru a oferi servicii stomatologice.  
  Raportarea fondului alocat în prezent medicinii dentare la numă­rul de copii şi tineri până la 18 ani şi la numărul de asigu­raţi arată un disponibil de aproximativ şase lei de persoană într-un an. Fondul alocat serviciilor stomato­logice reprezintă doar 0,2% din totalul finanţării serviciilor medicale. Evident că medicina dentară este subfinanţată, cabinetele dentare nu mai realizează venituri excedentare cheltuielilor, nu mai au profit şi ca urmare nu mai plătesc impozite, nu mai au capacitatea de achiziţii şi nu pot face investiţii. Toate acestea produc pierderi substanţiale la bugetul statului. Medicii dentişti formaţi profesional pe banii statului român emigrează în număr tot mai mare, generând astfel alte consecinţe economice şi sociale păguboase. Comparând viziunea guvernanţilor noştri cu politicile de sănătate realiste din alte ţări, se evidenţiază o înţelegere greşită în România a nevoilor de asistenţă stomatologică.
Grupurile populaţionale cu susceptibi­litate maximă la bolile stomatologice, respectiv copiii, rămân în continuare nepro­tejaţi. Accesarea serviciilor de medicină dentară de asiguraţi este substanţial re­du­să prin politicile financiare aplicate. Pier­derea prematură a dinţilor este endemică în România şi generează sau favorizează îmbolnăviri care atrag cheltuieli de servicii medicale considerabile şi absenteism de la locul de muncă. Studii efectuate în SUA şi în Europa demonstrează aceste corelaţii. Astfel de situaţii pot fi evitate. Ce este de făcut? O finanţare corectă pentru serviciile de asistenţă stomatologică activă şi pasivă este imperios necesară. Sursele de finanţare trebuie să fie doar parţial asigurate din fondul FNUASS. Bugetul Ministerului Sănătăţii trebuie să finanţeze programe naţionale de sănătate orală. Atragerea unor fonduri nerambursabile din partea Uniunii Europene pentru promo­varea unor programe naţionale de sănătate orală este o oportunitate care nu este exploatată. Un parteneriat între CMDR şi Ministerul Sănătăţii în vederea elaborării şi aplicării unui proiect pentru promovarea sănătăţii orale este dorit, necesar şi posibil, dar nu se întâmplă. Nu trebuie să căutăm vinovaţi, trebuie să căutăm soluţii. Acestea există, dar nu sunt exploatate. Revigorarea asistenţei de medicină dentară şi a cabinetelor dentare este premisa recâştigării atractivităţii profesiei de medic dentist în România. 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe