Newsflash
OPINII

Necesitatea regândirii învăţământului medical românesc

de Prof. dr. Gavril CORNUŢIU - aug. 28 2009
Necesitatea regândirii învăţământului medical românesc

Învăţământul este parte componentă a societăţii şi nu poate evolua decât în acelaşi sens cu aceasta. Învăţământul medical este parte a celui general, deşi are specificul său. De aceea, problemele învăţământului medical sunt problemele generale ale învăţământului, plus problemele specifice. (...)

   În ce priveşte pregătirea cadrelor medii, diplomele sunt simple „bule papale“ cumpărate pentru ca posesorul să se strecoare pe un post. În raport cu stadiul actual al practicii medicale, gradul de pregătire a valurilor de proaspăt cadorisiţi cu diplome este similar unor candidaţi reali la şcoala sanitară, adică ar putea începe instruirea pe care ar trebui să o aibă. Multitudinea cauzelor nivelului acestor absolvenţi ar trebui analizată de către o comisie numită de MECI dintre clinicieni, iar nu dintre funcţionari ai ministerului, deoarece prin bunăvoinţa acestora lucrurile au evoluat aşa cum au evoluat. Dar, în câmpul practicii medicale, cadrele medii au un rol decizional limitat. Rolul esenţial îi aparţine medicului, iar formarea acestuia depinde de performanţele învăţământului universitar medical. La rândul lor, aceste performanţe sunt corelate cu selecţia şi promovarea cadrelor universitare. Învăţământul, de când e lumea, depinde de vârfuri, de personalităţi, de şefi de catedră care pot ajunge creatori de şcoli.
   Care este situaţia la noi? • La ora actuală, în întreg învăţământul universitar românesc, şefii de catedră se aleg prin votul membrilor catedrei, dintre profesori şi conferenţiari • În condiţiile morale ale societăţii româneşti actuale, valoarea profesională nu este decât rareori argumentul suprem • Cu cât profesorul este mai sever, pretinde activitate didactică şi ştiinţifică performantă, cu atât este mai puţin agreat • În multe catedre s-au acumulat reţele familiale sau/şi de prietenii • Aşa se face că există posibilitatea ca nu cel care poate garanta calitatea actului didactic să ajungă şef de catedră, ci o altă persoană (de exemplu, nu profesorul, ci conferenţiarul) • În ordine academică, pentru a fi profesor trebuie să demonstrezi că eşti superior ştiinţific şi didactic conferenţiarului • Acolo unde există mai mulţi profesori, este posibil ca unul să fie conducător de doctorat, alţii nu. Conducătorul de doctorat, pentru a ajunge aici, trebuie ca, academic, să demonstreze că, ştiinţific, este superior profesorului care nu conduce un doctorat. (...)
Articolul integral îl puteţi citi în săptămânalul nostru, Viaţa medicală.


 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe