Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Neurochirurgia, arta de a lucra cu creierul

Viața Medicală
Demostene ŞOFRON vineri, 13 octombrie 2017
     Patru manifestări științifice, desfășurate în perioada 14–16 septembrie la Cluj-Napoca, putem spune că au transformat acest oraș în capitala neurochirurgiei europene, pentru patru zile (ziua de 13 septembrie a fost dedicată cursurilor precongres). Este vorba de cel de-al treilea congres al Societății sud-est europene de neurochirurgie (SeENS), al 43-lea congres al Societății Române de Neurochirurgie, al 22-lea curs francez de neurochirurgie, primul curs internațional pentru asistente medicale în domeniu, toate reunite sub emblema „Neurochirurgia – Quo Vadis?”. Printre cei 50 de invitați din țară și de peste hotare s-au aflat: Krešimir Rotim (președintele SeENS – Croația), Lukas Rasulic (președinte ales SeENS – Serbia), Alexandru Ciurea, Évelyne Emery, Yoko Kato, Uwe Kehler, Ion Poeată, Hotetsu Shimamoto, Katsumi Takizawa, Wolf Steudel, Adrian Bălașa, Alberto Delitala, Hakan Emmez, Radu Mircea Gorgan. Au participat peste 500 de persoane, record de asistență.
     A fost cel mai mare congres de neurochirurgie organizat vreodată pe teritoriul României, spunea prof. dr. Ștefan Florian: „Au răspuns invitației noastre specialiști (...) din Franța, Statele Unite, Germania, Belgia, Olanda, Japonia etc., specialiști care vin pentru utilitatea schimbului de experiență pe care-l propun cele patru manifestări științifice, organizate într-un tot de numai patru zile. (...) pot să afirm că mulți dintre cei invitați au rămas și sunt profund impresionați de nivelul la care am ajuns și mă refer la neurochirurgia românească în general”.
    Temele abordate au vizat traumatismele cranio-cerebrale, patologia tumorală intracraniană, patologia neurochirurgicală vasculară, traumatismele vertebro-medulare, patologia tumorală spinală, politraumatismele, patologia neurochirurgicală a sistemului nervos periferic, chirurgia robotică, chirurgia minim invazivă.
     Din multitudinea de lucrări prezentate, putem menționa câteva mai de interes: „Gigli redivivus” (fierăstrăul lui Leonardo Gigli, folosit pentru secționarea oaselor bazinului, dar și pentru craniotomii, încă își dovedește utilitatea); radiochirurgia în tratarea meningioamelor uriașe; efectuarea craniotomiilor sub anestezie locală și cu pacientul conștient; metastazele cerebrale – rolul neurochirurgului în cazul leziunilor multiple (a fost accentuată importanța rezecției totale a zonei afectate, urmată de radioterapie/chimioterapie, ca măsuri de prelungire a ratei vieții pacienților); rolul tehnicilor minim invazive și noul sistem de clasificare în tratamentul chirurgical al patologiilor situate în canalul spinal.
     De asemenea, e de menționat și „Neurochirurgia vasculară – încotro?”, un scurt istoric din care nu au lipsit Victor Horsley (a dezvoltat tehnici chirurgicale prin care s-a apropiat de anevrismele intracraniene prin ligatura arterei carotide), Harvey Cushing (pionier în chirurgia creierului prin controlul sângerării în timpul îndepărtării tumorilor), Herbert Olivecrona, Frank Mayfield, Gazi Yasargil, ajungându-se la perioada anilor 1970–1980, când s-au dezvoltat cateterele, fapt ce a dus la securizarea anevrismelor intracraniene fără a mai fi nevoie de intervenție chirurgicală sau de disecția creierului.
     S-au mai discutat subiecte privind: tehnicile folosite în tratamentul schwanoamelor vestibulare, pentru păstrarea funcțiilor nervilor vestibulocohleari și a celor faciali; rezecția totală a tumorilor măduvei spinării, tehnicile inovative asistate pe/de calculator, managementul hemoragiilor intraventriculare în pediatrie (copii cu vârste între 19 și 28 de zile), hemoragiile intracerebrale spontane – rolul chirurgiei DC/craniectomie decompresivă (o metodă care scurtează durata spitalizării și previne apariția unor eventuale complicații postintervenție); angiofluorografia în chirurgia anevrismelor intracraniene (imagini clare ale vascularizării cerebrale), chirurgie minim invazivă pentru clamparea/închiderea unui anevrism; strategiile minim invazive în chirurgia anevrismelor cerebrale; herniile de disc, ca urmare a activităților sportive, tratamentul chirurgical al leziunilor cranio-cervicale cu ajutorul tehnologiei 3D.
     De subliniat este și prezența studenților cu lucrări de specialitate. Studenta Sorina Elena Apăvăloaie (Facultatea de Medicină, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu), de exemplu, a prezentat două lucrări: una despre îngrijirea postoperatorie a pacienților cu tumori cerebrale (îngrijire complexă și dificilă, deoarece pacienții au dureri, sunt foarte sensibili și au unele abilități fizice și cognitive afectate), iar a doua, un studiu privind îngrijirea pacientului pediatric în neurochirurgie, realizat în colaborare cu medicul neurochirurg Claudiu Matei. Studiul a inclus 86 de copii și adolescenți, din care 14 au fost diagnosticați cu spina bifida, 15 cu tumori cerebrale, cinci cu traumatisme cranio-cerebrale, 30 cu hidrocefalie și unul cu abces cerebral. Monitorizarea a fost realizată în perioada 2014–2017.
     Ca o concluzie, neurochirurgia se află pe mâini bune, înregistrând progrese, cu toate lipsurile material-financiare sau umane existente. Obiectivul principal rămâne cel al educației permanente, la patul pacientului, în biblioteci, în sălile de operații, laboratoare. Educația permanentă este și garanția formării noilor neurochirurgi într-o specialitate grea, dar frumoasă, definită drept „Regina artelor chirurgicale”.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.