Newsflash
OPINII

Nevoia unei noi abordări

Nevoia unei noi abordări
   Accidentul de avion în care şi-au pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan şi tânăra studentă la medicină Aura Ion a născut dezbateri furibunde în societatea românească şi în media. Pe bună dreptate. În secolul 21, într-o ţară europeană, este inadmisibil să nu găseşti în câteva minute locul în care s-a produs accidentul. Dincolo de lipsa de coordonare a instituţiilor însărcinate să intervină, dincolo de dramatismul situaţiei, se cuvine însă să ne uităm la începutul evenimentelor şi să discutăm despre procedurile de transplant, mai exact despre cum se recoltează organele care ar trebui să readucă la viaţă pacienţii rămaşi fără altă speranţă.
   Din capul locului, trebuie spus că instituţia însărcinată cu întreaga coordonare a activităţilor de transplant este Agenţia Naţională pentru Transplant (ANT). O instituţie publică, subordonată Ministerului Sănătăţii şi finanţată din bugetul acestui. De pe site-ul ANT aflăm o serie de informaţii legate de performanţele medicilor români în acest atât de sensibil domeniu al transplantului. Sunt amintite performanţele profesorului Agrippa Ionescu (primul transplant de piele în 1958), ale profesorului Eugeniu Proca (1980, transplant de rinichi), ale profesorului Mircea Olteanu, promotorul transplantelor de cornee în România – 1967) şi ale altor personalităţi ale medicinii româneşti. După Revoluţie, în 1992, profesorul Mihai Lucan creează primul program de transplant renal. Din 1995, începe procesul de organizare a unei reţele naţionale de transplant, organizare ce se concretizează în cele din urmă într-o lege (Legea nr. 588/2004) prin care este înfiinţată Agenţia Naţională pentru Transplant. Legea este urmată de alte 35 de legi, ordine, hotărâri şi regulamente – coerenţa se obţine cu greutate în această ţară. Ceea ce este însă important este faptul că ANT se află în subordinea directă a Ministerului Sănătăţii, care a acreditat anul trecut 51 de unităţi sanitare cu paturi pentru activităţile de prelevare şi transplant de cord, transplant hepatic şi pancreatic, transplant renal, dar şi pentru prelevare de organe, ţesuturi şi celule. Se vede, din cele de mai sus, că a existat o preocupare pentru organizarea activităţii de transplant. Accidentul din Munţii Apuseni a arătat însă că încă mai sunt lucruri de reglat.
   Creşterea numărului de transplanturi în România, precum şi înmulţirea centrelor în care se poate face recoltarea de organe aduc în atenţie o problemă care cere urgent rezolvare: transportul organelor. Cel mai adesea, este o chestiune de câteva ore în care se aprobă recoltarea de organe, iar această procedură cere medici calificaţi. Dacă aceştia sunt la Bucureşti, trebuie să ajungă în cel mai scurt timp la locul de recoltare. Pentru aceasta, trebuie să se poată deplasa rapid şi în condiţii de deplină siguranţă. În prezent, ANT foloseşte pentru zboruri avioanele Şcolii superioare de aviaţie civilă şi SMURD. Avionul prăbuşit aparţine Şcolii de aviaţie şi avea licenţă de zbor, dar, ca toate celelalte aeronave ale şcolii, era depăşit tehnic şi moral. SMURD are un avion mai nou, donat Ministerului de Interne (cu care împarte zborurile, dar şi costurile). ANT este pregătită să facă orice transplant în condiţii foarte bune din perspectivă medicală, dar, din punctul de vedere al transportului propriu-zis, este prizonieră.
   Este nevoie de o altă abordare. ANT trebuie să intre în rândul instituţiilor modernizate în întregul lor şi e nevoie de o nouă strategie. Aşa cum, în ţările civilizate, autorităţile de transplant au prioritate la zborurile de linie, la aeronavele mai multor instituţii şi ministere (inclusiv ale instituţiilor de tip militar), aşa ar trebui lărgită opţiunea de transport şi în România. Nu este lipsită de interes nici opţiunea de a achiziţiona un avion nou pentru aceste zboruri. Resursele necesare nu sunt copleşitoare, iar când e vorba de salvat vieţi omeneşti nu ar trebui să avem ezitări.
   Responsabilitatea pentru eficientizarea ANT revine Ministerului Sănătăţii. Căutarea unui răspuns pentru cauzele accidentului din Munţii Apuseni ar trebui să includă şi cabinetele acestui minister. Iar răspunsurile sincere şi responsabilităţile asumate corect şi în integralitatea lor nu pot să ducă decât la progres.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe