Revenind
la modificarea Ordinului ministrului sănătății nr. 153/2003
privind dotarea minimă obligatorie a cabinetelor medicale, în
prezent, un medic din România nu poate consulta în privat decât
dacă are la dispoziție o dotare minimă, în funcție de
specialitatea pe care o desfășoară. De exemplu, un gastroenterolog
nu poate să acorde o consultație dacă nu are în cabinet endoscop.
Pare absurd, dar atunci când a apărut acest ordin nu a fost
prevăzută noțiunea de consultație, au fost stabilite dotările
ideale ale cabinetului, nu cele minime. Este de dorit ca în cabinet
să existe tot ceea ce este necesar pentru investigații și
tratamente. Totuși, orice doctor în România poate să ofere o
consultație cu o dotare minimă pe care trebuie să o definim
împreună cu comisiile de specialitate și acesta este obiectul
schimbării ordinului. Pentru acest obiectiv, am constituit în
colaborare cu Colegiul Medicilor din România (CMR) un grup de lucru
pe care îl coordonez.
La momentul
actual, în România sunt zece specialități „orfane“, care nu
sunt incluse în nomenclatorul de dotare minimă a acestui ordin. De
exemplu, hematologul nu poate să-și deschidă un cabinet de
consultații în România pentru că dotarea minimă a cabinetului de
hematologie nu este definită. A fost o scăpare, iar acest ordin
modificat ar rezolva problema. Fiecare specialitate va avea o comisie
care definește și redefinește dotarea minimă și lucrurile se vor
îmbunătăți substanțial. Proiectul de modificare al ordinului îl
voi depune la CMR la finalul acestei luni. Apreciez foarte mult
deschiderea și susținerea pe care am avut-o la CMR, când am venit
cu această propunere. Cred că și aceasta este o noutate, fiindcă
până acum exista o prăpastie în colaborarea cu CMR, tot dintr-o
comunicare ineficientă și lipsă de transparență, însă am
deschis ușile reciproc și s-au legat niște punți care încep să
funcționeze. De la CMR, propunerea de modificare va fi trimisă
către Ministerul Sănătății și sper că va trece cât mai
repede, lucru care va ușura mult avizarea cabinetelor. Pentru nota
de fundamentare ne inspirăm din modelele colegiilor mari din Europa.
De regulă, în
Europa, cabinetele sunt înființate aproape 100% de direcțiile de
sănătate publică, iar colegiul nu are această atribuție, ci se
ocupă de exercitarea profesiei de medic. Sigur că este nevoie să
știm că medicul pe care l-am acreditat să profeseze în România
lucrează într-un spațiu destinat activității și avem nevoie de
această evidență. DSP are nevoie de informația aceasta pentru că
într-un cabinet medical se poate cuibări și o persoană care nu
face consultații conform legii. După cum știți, activitatea
medicală în privat este scutită de tva, iar dacă se desfășoară
activitate nemedicală într-un cabinet, și acest lucru nu este
transparent, pot fi oricând nereguli – nu mă refer doar la
evaziune fiscală, iar cazurile nu sunt rare. Pentru a afla ce se
întâmplă în București, ar trebui să fie reclamat acest fapt de
cineva și de aceea este foarte important să se implice și CMMB,
alături de DSP. Medicii care respectă normele și regulile se vor
simți protejați și, indirect, pacienții vor fi în siguranță.
Practic, modificarea acestui ordin ar schimba fundamental percepția
pacienților asupra medicilor.
În
ceea ce privește realizarea unei baze de date integrate, CMMB
lucrează la o bază de date centrată pe medic, sau mai bine spus pe
CNP-ul medicului, cu ajutorul căreia se poate cunoaște aproape
totul despre activitatea medicului respectiv, despre toți angajații
săi, despre specialitățile sale și dacă a avut sau nu sancțiuni.
Însă am putea afla și alte activități pe care le prestează
medicul și pe care să le integrăm în baza de date. De exemplu, să
figureze câmpuri speciale în baza de date despre activitățile de
voluntariat sau proiectele din învățământ pe care le susține
medicul. Astfel vom avea profilul cât mai complet al medicului, iar
acesta va avea el însuși acces la profilul său și îl va putea
actualiza. Își va putea vedea datele personale și ce cunoaște
Colegiul despre el, grad profesional, loc de muncă. Colaborez
excelent cu departamentul de avizări al CMR și ne susținem
reciproc, dar cea mai bună colaborare o am cu departamentul de IT al
CMR pentru baza de date la care lucrăm împreună. Speranța mea
este să am sprijinul departamentelor de resurse umane din cadrul
spitalelor și clinicilor bucureștene care au baza lor de date și
care ar putea să ni le furnizeze în bloc. Cu ajutorul lor am putea
actualiza mult mai repede baza de date, fiind totuși 14.000 de
medici membri în CMMB, adică un sfert din medicii României.
