Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Norme ce trebuie schimbate

Viața Medicală
Dr. Adriana MIHALAȘ luni, 5 septembrie 2016
   Schimbarea actualului Ordin al ministrului sănătății nr. 153/2003 reprezintă unul dintre principalele obiective ale echipei Biroului Executiv al Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB). Acesta nu este singurul obiectiv prioritar pentru că ne mai propunem realizarea, în viitorul apropiat, a unei baze de date integrate și înființarea unui punct unic pentru avizarea cabinetelor, toate acestea cu scopul de a îi scuti pe medicii bucureșteni de drumuri inutile.
    Revenind la modificarea Ordinului ministrului sănătății nr. 153/2003 privind dotarea minimă obligatorie a cabinetelor medicale, în prezent, un medic din România nu poate consulta în privat decât dacă are la dispoziție o dotare minimă, în funcție de specialitatea pe care o desfășoară. De exemplu, un gastroenterolog nu poate să acorde o consultație dacă nu are în cabinet endoscop. Pare absurd, dar atunci când a apărut acest ordin nu a fost prevăzută noțiunea de consultație, au fost stabilite dotările ideale ale cabinetului, nu cele minime. Este de dorit ca în cabinet să existe tot ceea ce este necesar pentru investigații și tratamente. Totuși, orice doctor în România poate să ofere o consultație cu o dotare minimă pe care trebuie să o definim împreună cu comisiile de specialitate și acesta este obiectul schimbării ordinului. Pentru acest obiectiv, am constituit în colaborare cu Colegiul Medicilor din România (CMR) un grup de lucru pe care îl coordonez.
    La momentul actual, în România sunt zece specialități „orfane“, care nu sunt incluse în nomenclatorul de dotare minimă a acestui ordin. De exemplu, hematologul nu poate să-și deschidă un cabinet de consultații în România pentru că dotarea minimă a cabinetului de hematologie nu este definită. A fost o scăpare, iar acest ordin modificat ar rezolva problema. Fiecare specialitate va avea o comisie care definește și redefinește dotarea minimă și lucrurile se vor îmbunătăți substanțial. Proiectul de modificare al ordinului îl voi depune la CMR la finalul acestei luni. Apreciez foarte mult deschiderea și susținerea pe care am avut-o la CMR, când am venit cu această propunere. Cred că și aceasta este o noutate, fiindcă până acum exista o prăpastie în colaborarea cu CMR, tot dintr-o comunicare ineficientă și lipsă de transparență, însă am deschis ușile reciproc și s-au legat niște punți care încep să funcționeze. De la CMR, propunerea de modificare va fi trimisă către Ministerul Sănătății și sper că va trece cât mai repede, lucru care va ușura mult avizarea cabinetelor. Pentru nota de fundamentare ne inspirăm din modelele colegiilor mari din Europa.
    De regulă, în Europa, cabinetele sunt înființate aproape 100% de direcțiile de sănătate publică, iar colegiul nu are această atribuție, ci se ocupă de exercitarea profesiei de medic. Sigur că este nevoie să știm că medicul pe care l-am acreditat să profeseze în România lucrează într-un spațiu destinat activității și avem nevoie de această evidență. DSP are nevoie de informația aceasta pentru că într-un cabinet medical se poate cuibări și o persoană care nu face consultații conform legii. După cum știți, activitatea medicală în privat este scutită de tva, iar dacă se desfășoară activitate nemedicală într-un cabinet, și acest lucru nu este transparent, pot fi oricând nereguli – nu mă refer doar la evaziune fiscală, iar cazurile nu sunt rare. Pentru a afla ce se întâmplă în București, ar trebui să fie reclamat acest fapt de cineva și de aceea este foarte important să se implice și CMMB, alături de DSP. Medicii care respectă normele și regulile se vor simți protejați și, indirect, pacienții vor fi în siguranță. Practic, modificarea acestui ordin ar schimba fundamental percepția pacienților asupra medicilor.
    În ceea ce privește realizarea unei baze de date integrate, CMMB lucrează la o bază de date centrată pe medic, sau mai bine spus pe CNP-ul medicului, cu ajutorul căreia se poate cunoaște aproape totul despre activitatea medicului respectiv, despre toți angajații săi, despre specialitățile sale și dacă a avut sau nu sancțiuni. Însă am putea afla și alte activități pe care le prestează medicul și pe care să le integrăm în baza de date. De exemplu, să figureze câmpuri speciale în baza de date despre activitățile de voluntariat sau proiectele din învățământ pe care le susține medicul. Astfel vom avea profilul cât mai complet al medicului, iar acesta va avea el însuși acces la profilul său și îl va putea actualiza. Își va putea vedea datele personale și ce cunoaște Colegiul despre el, grad profesional, loc de muncă. Colaborez excelent cu departamentul de avizări al CMR și ne susținem reciproc, dar cea mai bună colaborare o am cu departamentul de IT al CMR pentru baza de date la care lucrăm împreună. Speranța mea este să am sprijinul departamentelor de resurse umane din cadrul spitalelor și clinicilor bucureștene care au baza lor de date și care ar putea să ni le furnizeze în bloc. Cu ajutorul lor am putea actualiza mult mai repede baza de date, fiind totuși 14.000 de medici membri în CMMB, adică un sfert din medicii României.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.