Newsflash
OPINII

Norvegia și registrele de boli cronice

de Dr. Cristina CĂPUȘĂ - iun. 24 2016
Norvegia și registrele de boli cronice
     În aprilie anul acesta, am participat la o întâlnire de lucru cu colegi nefrologi din Bergen, Norvegia, în scopul implementării unui proiect de cercetare în domeniul epidemiologiei bolilor glomerulare primitive, finanțat prin Fondul pentru relații bilaterale la nivel național. Am descoperit, cu această ocazie, un oraș care este și punct de reper pe harta învățământului universitar și al cercetării științifice medicale din Europa.
     Norvegia este o țară cu nivel economic de invidiat, ceea ce îi permite să aloce aproximativ 15% din buget domeniului sănătății, astfel încât sistemul de asigurări obligatorii oferă îngrijire gratuită în spitale, iar sumele plătite de pacienți pentru medicamente și asistența medicală primară sunt modice. Dar rădăcinile realizărilor științifice din domeniul medical sunt mult mai vechi. Astfel, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Gerhard Henrik Armauer Hansen, originar din Bergen, descoperea bacilul leprei și demonstra caracterul infecțios, transmisibil al bolii. De altfel, în vremea aceea, în Bergen, exista cea mai mare aglomerare de bolnavi de lepră de pe continent și funcționa un spital specializat – Spitalul St. Jørgens –, astăzi devenit muzeu. Această stare de fapt a determinat medicii și oficialii sistemului sanitar norvegian de atunci să promoveze legi care să impună izolarea bolnavilor pentru a limita contagiunea și să creeze un registru național al bolnavilor de lepră, primul registru cunoscut al unei boli cronice, de altfel, care constituie, practic, embrionul studiilor epidemiologice moderne.
     Astăzi, în Bergen ființează o universitate cu șase facultăți, 52 de departamente, centre și institute cu specializări diferite, care acoperă majoritatea disciplinelor universitare și este frecventată de aproximativ 15.000 de studenți, din care 10% sunt studenți din alte țări. Facultatea de medicină și stomatologie ocupă un loc de frunte între specializările universității. La nivelul facultății, activitatea de cercetare este realizată de grupuri de cercetare organizate pe diferite profiluri medicale, printre care și Renal Research Group, care colaborează îndeaproape cu registrul național de biopsii renale (Norwegian Kidney Biopsy Registry). O tradiție – aceea a registrelor de boli cronice – care iată că se păstrează peste secole, mai ales că registrul de biopsii renale este doar unul din cele aproape douăzeci de registre pentru diferite afecțiuni (cardiovasculare, vasculite, cancer, tuberculoză, boli reumatice ale copiilor, artroplastie, imunizări, cel al pacienților aflați în tratament de substituție a funcțiilor rinichilor etc.).
     Dincolo de utilitatea evidentă a registrului de biopsii renale pentru cunoașterea epidemiologiei bolilor glomerulare primitive și secundare, existența unei adevărate bănci de țesut renal este o sursă valoroasă pentru cercetări de proteomică, genomică și transcriptomică în nefrologie. De altfel, acestea sunt principalele direcții actuale de cercetare ale Renal Research Group.
     Impresiile din scurta vizită pe care am efectuat-o la spitalul Universitar Haukeland din Bergen, unde am avut privilegiul să cunosc colectivul grupului de cercetări renale și parte din cel al Departamentului de patologie al Universității (printre aceștia fiind și prof. dr. Daniela Elena Costea – absolventă a UMF „Carol Davila“ București în anul 2000) sunt foarte puternice și favorabile.
     Dacă fiordurile cu frumusețea lor aproape ireală nu pot fi aduse la noi, putem învăța în schimb din experiența nefrologilor și nefropatologilor norvegieni. Am putea, așadar, să ne propunem ca obiective viitoare demararea și finalizarea unui deziderat mai vechi, discutat în urmă cu ani de comunitatea nefrologică din România, la sugestia colegilor din Cluj-Napoca, adică înființarea registrului de biopsii renale în țara noastră.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe