Newsflash
OPINII

Nursingul înseamnă practică

de Psih. Vasile BAGHIU - mar. 18 2016
Nursingul înseamnă practică
     Dacă autonomia profesională în nursing are de suferit, nici cu utilizarea adecvată a modelelor teoretice nu stăm prea bine. Pentru practica didactică, a fost asumat modelul cunoscut al nevoilor, dar este bine știut că nursingul nu se bazează pe un singur model de îngrijire. O imagine a diversității abordărilor în acest domeniu este oferită de rapida trecere în revistă a primelor contribuții din secolul al XIX-lea ale pionierei în domeniu, Florance Nightingale, pe firul unei sintetice perspective propuse relativ recent de Niall McCrae într-un articol (1). Aceasta oferă încă un argument pentru necesitatea realizării unității și coerenței în practica nursing.
     Astfel, teoria lui Hildegard Peplau, propusă în 1948 și publicată în 1952 (2), bazată pe trecerea de la intervenții concrete la relația terapeutică, pune accentul pe asistența medicală, mai curând decât pe tratament, ca agent al schimbării. Mai târziu, apărând și necesitatea elaborării unei definiții a nursingului, Virginia Henderson prezintă acest domeniu ca fiind un răspuns la nevoile de îngrijire ale pacientului, care cuprind cele 14 nevoi ale piramidei elaborate de Maslow (3).
     În 1980, Callista Roy descrie o tendință naturală a ființei umane către echilibru biologic, psihologic, și social, cu aplicabilitate în nursing, iar Martha Rogers aduce ideea ființei umane ca un tot unitar energetic aflat în interacțiuni cu mediul (4). Este interesant cum sănătatea și boala sunt văzute aici ca expresii ale fluctuațiilor ritmice ale vieții, viziune diferită, deci, de carteziana separare dintre somatic și mintal. Rolul asistentei medicale este de a promova conectarea permanentă a pacientului la mediu.
     Literatura de specialitate citează foarte mult, de asemenea, modelul inițiat de Dorothea Orem în 1991, care accentuează posibilitatea pacientului, cu ajutorul esențial al asistentei, de a trece gradual de la deficitul de autoîngrijire la descoperirea și îmbunătățirea abilităților pentru autonomia sa în viața de zi cu zi. 
     Deși reușesc să creeze un oarecare cadru funcțional necesar practicilor nursing, modelele au limitele lor, derivate tocmai din lipsa unor prescripții concrete pentru practică, ariditatea intelectuală, limbajul complex, irelevanța pentru îngrijirile moderne și incompatibilitatea cu sistemul „evidence-based“.
     Modelele de nursing în sine nu pot satisface necesitatea raportării permanente la sarcinile de natură practică ale asistentei medicale. Doar o abordare integrativă și utilizarea modelelor în funcție de situație și pacient ar fi, conform unor studii (5), mai aproape de realitatea de la patul bolnavului. Inerțiile moștenite au de spus, totuși, un cuvânt greu în aceste cazuri. Se pierde mult timp și se consumă multă energie atunci când elevii și studenții trec în revistă, pentru fiecare caz și plan de îngrijire în parte, fiecare dintre cele 14 nevoi de îngrijire. În acest timp, problemele pacientului și diagnosticele de îngrijire rămân pe planul doi. Este de neînțeles de ce studenții nu se familiarizează mai întâi cu asocierea dintre diagnosticele de îngrijire și afecțiunile clinice, iar abia după aceasta să observe, dacă mai este necesar, care din cele 14 nevoi sunt afectate.
     Alături de însușirea teoretică a tehnicilor nursing și dobândirea abilităților practice în execuția lor, o parte importantă a profesiei o reprezintă identificarea problemelor de îngrijire a pacientului, formularea diagnosticelor de îngrijire, alcătuirea planurilor de îngrijire și efectuarea intervențiilor cu evaluările permanente necesare. Aceste elemente constituie sensul real al îngrijirilor nursing, care au legătură cu diagnosticele clinice și mai puțin cu modelele nursing.
     Din păcate, atât programele școlare, cât și majoritatea manualelor și ghidurilor apărute în domeniul nursingului, chiar dacă includ o serie de detalii utile și în acord cu unele standarde profesionale, produc de multe ori confuzii prin prezentarea unor informații și explicații redundante, fără legătură cu subiectul, și prin accentuarea unor aspecte cu relevanță scăzută din punct de vedere practic. Efortul autorilor a fost, la vremea lui, meritoriu, nu încape îndoială, dar limitările sunt în principal cauzate de precaritatea surselor bibliografice internaționale și a abordării unilaterale. O limpezire a lucrurilor în această privință ar fi necesară și urgentă. De fapt, stabilirea diagnosticului de îngrijire ar trebui să urmeze mai multe căi simultane. Dintre acestea, legătura cu diagnosticul medical, analiza datelor culese și gândirea critică sau capacitatea de observație a asistentei medicale/asistentului medical sunt esențiale (6).

Notă autor:

Bibliografie

1. McCrae N. Whither nursing models? The value of nursing theory in the context of evidence-based practice and multidisciplinary health care. J Adv Nurs. 2012 Jan;68(1):222-9. doi: 10.1111/j.1365-2648.2011.05821.x. Epub 2011 Sep 12.

2. Peplau, H.E. Interpersonal Relations in Nursing. Putnam’s Son, New York, 1962.

3. Henderson VA. The nature of nursing. A definition and its implications for practice, research, and education. Reflections after 25 years. NLN Publ. 1991 Nov;(15-2346):vii-xi, 1-116.

4. Rogers, M. E. An Introduction to the Theoretical Basis of Nursing. Philadelphia: F. A. Davis, 1989.

5. Kreitzer MJ. Integrative nursing: application of principles across clinical settings. Rambam Maimonides Med J. 2015 Apr 29;6(2):e0016. doi: 10.5041/RMMJ.10200. eCollection 2015.

6. Heather Herdman, T. „What is Nursing Diagnosis - And Why Should I Care?”. Web. 18 ian. 2016.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe