Newsflash
OPINII

O bucată de bulevard

de Dr. Vlad STROESCU - mai 6 2022
O bucată de bulevard

Orice oraș e dramatic. Nu degeaba mediul urban e asociat cu o prevalenţă mai mare a majorităţii tulburărilor psihice: zidurile blocurilor sunt protectoare și alienante, unificatoare și despărţitoare.

man-gddcfb227a_1280În fiecare zi, în marile orașe se întâmplă simultan tragedii mari și mici, comedii, lucruri minunate și lucruri sfâșietoare. În drumurile mele zilnice, cea mai dramatică bucăţică de oraș e porţiunea de 50 de metri dintre Spitalul Floreasca și Stadionul Dinamo.

Arhitectura însăși e zbuciumată: șirul de magazine, începând cu chioșcurile de cafea și florăria ce vinde buchete de recunoștinţă sau de încurajare și coroane mortuare, trecând pe la prăvălia de pijamale pentru bolnavi, cea de halate pentru personalul sanitar, „magazinul mixt”, frizeria, sala de jocuri de noroc, terminând cu două firme de pompe funebre.

Dricurile stau parcate pe trotuar, cu șoferii – dormitând la volan și uneori și cu motorul pornit – mereu gata de treabă. La un colţ al străzii, ambulanţele sunt în flux continuu, cu sirenele pornite. Pe bordura înaltă stau mereu câţiva oameni ai străzii. Nu știu de ce și-au ales locul ăsta, dar bănuiesc că speră să fie salvaţi mai repede dacă sunt răniţi.

Într-o zi, l-am remarcat pe unul dintre ei, pentru că avea niște ochelari mari și rotunzi, care îi făceau ochii să-i semene cu ai lui Kafka, și părea mai abătut decât ceilalţi. Câteva ore mai târziu, când mă întorceam, l-am văzut întins pe jos, în timp ce un echipaj venit direct din spital îl resuscita.

Pe aceleași borduri mai stau familiile mari ale unor bolnavi din provincie, mari, dar umile, știţi dumneavoastră, din „marginea societăţii”. Sunt alcătuite din oameni de care adesea ne temem, îi dispreţuim, nu le înţelegem limba, ci doar organele interne ne sunt familiare.

Și, din când în când, așezaţi pe aceleași borduri, stau oameni ca mine și ca dumneavoastră. Câte unul sau doi sau trei, cu capul în mâini și în tăcere, loviţi de vreo veste foarte proastă. Am văzut uneori și oameni în halat alb, fumând departe de locul de prin spatele spitalului în care de obicei s-o fuma, căutând un fragment de liniște în locul ăsta în care nu e niciun fel de liniște.

Pe aceleași borduri înalte pe care stau oamenii străzii, pe același trotuar, spaţiu liminal, stăm uniţi, morţii cu viii, bolnavii cu doctorii, românii cu romii, cei cu și cei fără casă, comersanţii și paznicii, trecătorii grăbiţi și cei care nu merg nicăieri, niciodată.

Citiți și: Resimțim dogoarea războiului

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe