Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

O etiologie a bolii psihice în pandemie

Viața Medicală
Dr. Vlad STROESCU vineri, 27 noiembrie 2020

Persoanele cu tulburări psihice au, în general, risc de infectare, de spitalizare și de deces prin COVID-19 mai mari decât cele fără aceste probleme, după cum și infecția u SARS-CoV-2 poate afecta mintea și relațiile interumane.

Un nou studiu* de mare amploare a căutat și a găsit legătura dintre sănătatea mintală și COVID-19. Wang și colaboratorii au procesat date de la nu mai puţin de 61 de milioane de pacienţi diverși din SUA, dintre care 1,3 milioane avuseseră un diagnostic psihiatric în ultimul an. Au găsit că depresia crește de șapte ori riscul de infectare cu SARS-CoV-2. Risc crescut de infectare au avut și persoanele cu schizofrenie, dar și cele care abuzează de droguri. S-au găsit și disparităţi sociale, dintre pacienţii psihiatrici femeile și afro-americanii fiind populaţii la risc. Persoanele cu tulburări psihice au avut, în ansamblu, risc de spitalizare și mortalitate semnificativ mai mari.

        O altă analiză cu eșantion masiv, britanică, efectuată de Taquet și colaboratorii și publicată în Lancet, a inclus informaţii de la aproape 69 de milioane de persoane dintre care circa 62.000 cu COVID-19. Acest al doilea studiu a căpătat o mult mai mare notorietate publică după ce presa centrală din multe ţări a titrat variaţiuni pe tema „unul din cinci pacienţi cu COVID-19 dezvoltă boli mintale”, ceea ce este, evident, o suprasimplificare. Publicul e mult mai interesat de ipoteza că virusul ar putea „să dea” și depresie sau chiar psihoză, dacă tot dă „brain fog” și sechele de tot felul. Dar relaţia dintre sănătatea mintală și restul afecţiunilor, în general, este întotdeauna mult mai complicată. Boala psihică este biologică, dar transcende biologicul, este psihologică, dar profund ancorată în social, este socială, dar adesea e mai devastatoare decât istoria. Modelul bio-psiho-social încearcă să adune toate aceste niveluri de cunoaștere laolaltă, dar și el e doar o măsură  de compromis împotriva neînţelegerii emergenţei dintre ele.

        Însă pe neînţelegerea aceasta se grevează încă un factor. Cel politic. Politizarea intensă a tot ceea ce este legat de pandemie, de la purtatul măștii la dezbaterea pe măsurile de susţinere socială și economică,  își are sursa tocmai în acest spaţiu negru, al necunoașterii felului în care COVID-19 ne afectează mintea și relaţiile dintre noi.

        Dar, așa cum am remarcat încă de la început, virusul nu ne infectează sufletul, ci doar aduce în actualitate niște deficite omenești care sunt cu noi de la începuturile speciei. Virusul nu dă depresie acţionând direct în sinapsă, în conexiunea dintre neuroni, ci în conexiunea dintre oameni. Acolo sunt apele noastre tulburi.

Etichete: depresie tulburări psihice covid risc

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.