Newsflash
OPINII

Obiecţia de conştiinţă, în dezbatere europeană

de Dr. Alina DIDA - dec. 4 2013
Obiecţia de conştiinţă, în dezbatere europeană
Raportul Estrela referitor la sănătatea sexuală şi reproductivă, elaborat de Comisia pentru drepturile femeilor şi egalitatea de gen a Parlamentului European, a fost respins în plen la 22 octombrie şi retrimis comisiei, care îl poate reface şi supune din nou la vot începând cu ianuarie 2014. UE nu are competenţe în domeniul sănătăţii publice, conform principiului subsidiarităţii, dar acest raport a încercat, printre altele, să facă din avort un „drept“ pentru care sistemele publice de sănătate trebuie să fie răspunzătoare. (Să ne reamintim că avortul nu face parte din drepturile protejate la nivel internaţional.)
Pe scurt, raportul propune liberalizarea completă a avortului (în Irlanda, Polonia şi Malta avortul la cerere este încă interzis) şi decontarea acestuia prin asigurările obligatorii de sănătate, decontarea contraceptivelor din bani publici şi accesul minorilor la servicii de sănătate sexuală fără ştirea părinţilor, finanţarea organizaţiilor private de sănătate a reproducerii din bani publici, educaţia sexuală obligatorie de la vârsta de patru ani şi fără acordul părinţilor etc. Cadrele medicale sunt interesate în mod direct de solicitarea de „reglementare“ a obiecţiei de conştiinţă. „În câteva alte state membre, avortul, deşi este legal, este din ce în ce mai inaccesibil din cauza unor bariere normative sau practice, cum ar fi recurgerea abuzivă la obiecţia pe motive de conştiinţă, perioadele obligatorii de aşteptare sau consilierea părtinitoare“, se spune în raport. Sunt vizaţi mai ales ginecologii şi anesteziştii, dar şi alte specialităţi şi farmaciştii.
Să ne reamintim ce înseamnă obiecţie de conştiinţă. Orice cadru medical căruia conştiinţa sau credinţa religioasă nu-i permit practicarea sau asistarea avortului (sau a altor acte care au drept consecinţă directă sau indirectă distrugerea unei vieţi umane, de ex. FIV, RUAM, eutanasie), are dreptul de a refuza cererea pacientului sau a superiorilor săi. Situaţia este aceeaşi pentru farmaciştii care refuză eliberarea pilulei abortive. Unităţile sanitare se pot prevala de acelaşi drept pentru a refuza să ofere astfel de proceduri. Dreptul la obiecţia pe motive de conştiinţă este întemeiat pe etica medicală şi pe dreptul natural, fiind totodată un drept fundamental, protejat de Constituţia României, de legislaţia naţională şi de cea europeană. Codul deontologic al medicului din România recunoaşte acest drept. Refuzul personalului medical de a practica sau asista o întrerupere de sarcină la cerere este una din cele mai des întâlnite situaţii conflictuale între drepturile medicului şi cele ale pacientului. Obiecţia pe motive de conştiinţă (sau morală) are la bază contradicţia între solicitarea pacientului şi principiile religioase sau morale ale personalului medical, respectiv între autonomia medicului şi dorinţa pacientului. Raportul Estrela se referă în particular la avort şi le recomandă statelor europene să restrângă prin lege exerciţiul obiecţiei personalului medical care refuză practicarea avortului din motive religioase, morale sau filosofice. Raportul urmăreşte eliminarea, practic, a unui drept fundamental, ameninţând libertatea conştiinţei şi libertatea religioasă ale furnizorilor de servicii de sănătate (personal medical, dar şi spitale sau clinici, inclusiv private şi confesionale).
Nu este prima oară când se încearcă eliminarea obiecţiei de conştiinţă pentru cadrele medicale din UE. În urmă cu trei ani, în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a fost depus raportul „Accesul femeilor la îngrijirea medicală legală: problema utilizării nereglementate a obiecţiei pe motive de conştiinţă“, raportor Christine McCafferty. În urma dezbaterilor, raportul a fost amendat astfel încât să reafirme şi să protejeze obiecţia de conştiinţă a medicilor. Rezoluţia, adoptată la un vot foarte strâns, s-a numit „Dreptul la obiecţia de conştiinţă în îngrijirea medicală legală“.
Retrimiterea la comisie a Raportului Estrela este un armistiţiu; votul a fost foarte strâns, la o diferenţă de 32. Deşi în PE majoritatea este formată din socialişti, verzi, liberali şi comunişti, care în mod tradiţional votau în favoarea agendei feministe şi homosexuale, de această dată o parte dintre ei s-a disociat şi a votat contra raportului. Pe de-o parte, parlamentarii au văzut în potenţiala rezoluţie o tentativă a instituţiilor Uniunii de a submina suveranitatea statelor membre şi, în contextul creşterii euroscepticismului la ei acasă, nu au vrut să fie asociaţi cu aşa ceva. Pe de altă parte, au fost conştienţi de elementele controversate ale raportului: permiterea avortului şi a serviciilor conexe în clinicile şi spitalele administrate de culte religioase; legalizarea RUAM pentru lesbiene; obligativitatea educaţiei sexuale începând cu ciclul primar; educarea „într-o viziune pozitivă“ asupra homosexualităţii.
Există bănuiala că la acest raport a contribuit substanţial International Planned Parenthood Federation (IPPF), principalul furnizor de servicii abortive în UE. În multe state UE, cadrele medicale fac uz de obiecţia de conştiinţă în proporţie de peste 50%, ceea ce face dificilă activitatea acestor furnizori, interesaţi şi de o felie mai mare din bugetul UE. În programul Orizont 2020, se apreciază că acest buget este de 7,4 miliarde de euro, alocat pentru „sănătate, schimbări demografice şi bunăstare“.
Acest buget poate fi influenţat major de iniţiativa cetăţenească europeană „Unul dintre noi“, care cere Comisiei Europene să protejeze viaţa omenească încă de la concepţie, prin sistarea fondurilor UE acordate pentru cercetări şi programe de sănătate ce presupun distrugerea embrionilor umani. Odată adoptată în proiectele legislative ale Comisiei Europene, iniţiativa ar modifica regulamentele financiare ale UE şi distribuirea bugetului, aducând consistenţă politicilor comunitare prin protejarea vieţii umane încă de la concepţie, conform competenţelor pe care Uniunea le are în acest domeniu. Până în ianuarie 2014, europarlamentarii şi toţi cei vizaţi de raport au timp să se informeze şi să dezbată. Asociaţiile profesionale ale cadrelor medicale din România ar trebui să ia o atitudine publică în favoarea unei legislaţii care să le protejeze atât independenţa profesională, cât şi autonomia furnizorilor de servicii medicale.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe