Casa
Judeţeană de Asigurări de Sănătate Botoşani va trimite pacienţi voluntari la
cabinetele medicilor pentru a verifica dacă serviciile medicale oferite sunt
corecte. „Am efectuat repetate controale pentru verificarea clauzelor contractuale
şi, conform contractului, una din clauze este prezenţa medicului la programul
de lucru“, ne-a spus Costel Lupaşcu, directorul general al CAS Botoşani.
„Constatând lipsa medicilor mi-a venit ideea aceasta şi ea merge nu doar la
medicii de familie, ci şi la farmacişti şi la cabinetele din ambulatoriu,
laboratoare“.
Conform
declaraţiilor lui Costel Lupaşcu, pacienţii care vor verifica activitatea
medicilor vor fi „cunoştinţe, salariaţi din cadrul Casei sau elevi de la o şcoală
sanitară. Vor merge poate pentru o simplă adeverinţă la un cabinet al medicului
de familie şi e posibil să constate că nu e la program. Ne anunţă şi noi mergem
cu corpul de control şi constatăm oficial acest lucru. [Pacientul] poate relata
cum a fost tratat, cum i s-a prescris reţeta, cum i-a fost eliberată la
farmacie.“
Costel
Lupaşcu îşi bazează iniţiativa pe „constatările noastre când am văzut că acei
pacienţi care depind de medic într-un fel sau altul se feresc să spună
realitatea din teren. Aşa că apelăm la persoane mai puţin implicate sau care se
duc întâmplător“. La ultimul control derulat de CAS Botoşani s-a constatat că
din 20 de medici de familie, şapte lipseau. „Este revoltătoare lipsa de la
program, dar ne interesează şi calitatea actului medical. Dacă avem o
suspiciune, de exemplu unii medici care prescriu doză dublă, de adult la un
copil, atunci vom vedea dacă e corectă prescripţia“, explică Costel Lupaşcu.
Pentru
măsura propusă de autorităţile de la Botoşani există argumente pro şi contra. (Dr. M. D.)
Pro: Cum verifică plătitorul respectarea
clauzelor de către medicii cu care a încheiat contracte? Efectuarea unor
controale inopinate nu poate fi decât salutară.
Contra: Casele de asigurări de sănătate sunt
departe de a fi cele mai sărace instituţii din România. Ele trebuie să dispună
de suficient personal dedicat exclusiv activităţilor de control şi monitorizării
respectării clauzelor contractuale. Folosirea pacienţilor „voluntari“ ca înlocuitori
ai acestui personal echivalează cu folosirea de către Primărie a locatarilor
unui bloc pe post de „gunoieri voluntari“.
Pro: Controalele
(anunţate sau nu), mai ales într-un judeţ mic, nu se pot face decât cu aceiaşi
doi-trei oameni. Lăsând deschisă posibilitatea ca oricine să semnaleze nereguli
în prestarea serviciilor medicale şi farmaceutice, se produce indirect o
responsabilizare a medicilor şi a farmaciştilor.
Contra: Relaţia de încredere dintre medic şi
pacient este esenţială în ecuaţia terapeutică. Efectul acestui anunţ asupra
medicilor poate genera creşterea atmosferei de suspiciune, cultivată şi de
media, existentă în cabinetul medical. Potenţialul beneficiu al apariţiei
„pacienţilor spioni“ este mult mai mic decât daunele astfel provocate relaţiei
dintre medic şi pacientul său.
Pro: Nu
vor fi afectaţi de această măsură decât medicii care au oricum probleme. Relaţiile
corecte dintre medic şi pacienţii acestuia nu au cum să facă obiectul semnalării
vreunei nereguli, iar echipele „oficiale“ de control ar elimina fără probleme
eventualele abuzuri ale voluntarilor.
Contra: Chestionarele prin care pacientul poate
aprecia calitatea serviciilor medicale oferite sunt prevăzute prin lege de câţiva
ani, dar aplicate în doar 2% din spitalele româneşti. Autorităţile ar trebui să-şi
corecteze mai întâi propriile lacune, folosind instrumentele deja existente
pentru evaluarea activităţii medicale din perspectiva pacientului.
Pro: „Sacerdoţiul“
relaţiei medic–pacient nu are decât de câştigat dacă vor apărea terţi care să semnaleze neregulile. Se
realizează, practic, o posibilă anonimizare a semnalării neregulilor, de care
vor beneficia pacienţii. În plus, absenţa unor mecanisme legislative eficiente
de control al actului medical împiedică autorităţile, restrânse administrativ
de criza economică, să verifice adecvat prestatorii de servicii medicale
contractaţi.
Contra: Pacientul, prin însăşi natura relaţiei
în care se află cu medicul, nu poate fi un evaluator obiectiv al activităţii
unui medic. Această iniţiativă poate duce la apariţia unor situaţii periculoase
în care grimasa unui medic tracasat şi obosit după gardă este interpretată de
„pacientul spion“ ca o abatere şi raportată CJAS. Un truism pe care autorităţile
de la Botoşani par să-l fi uitat: medicii sunt oameni, nu automate.
Pro: Iniţiativa
Casei de asigurări de sănătate este salutară, dar nu suficientă. Ea ar trebui să
se bucure de sprijinul Colegiului Medicilor, organizaţia competentă în aprecierea
calităţii actului medical. Din păcate, de fiecare dată când comportamentul unor medici a fost pus sub semnul întrebării,
Colegiul a sărit în apărarea necondiţionată
a acestora, fără a admite posibilitatea unei erori decât atunci când evidenţele
erau imposibil de negat.
Contra: În primul rând, asociaţiile de
pacienţi sunt cele care ar trebui să supravegheze calitatea serviciilor oferite
de medici. Activitatea acestor asociaţii este însă una discretă în România.
Pro: Nu,
nu este vorba de „pacienţi spioni“, ci de implicare civică, benefică pentru un
sistem de sănătate bolnav.
Contra: Iniţiativa de la Botoşani poate fi înlocuită
printr-o metodă foarte simplă, inventată acum sute de ani: cutia de reclamaţii. 
