Newsflash
OPINII

Pământul natal şi superstiţia anxioasă

de Dr. Al. TRIFAN - sept. 16 2014
Pământul natal şi superstiţia anxioasă

Biblioteca din pod

 

   Numele lui Charles-Ferdinand Ramuz l-am citit prima oară pe coperta unei cărţi: „Aimé Pache“, publicată în anul 1972 de editura Univers. Romanul m-a atras prin frumuseţea simplă a peisajelor montane şi prin aerul de provincie, chiar rurală, în care mi-am petrecut începutul vieţii. Subiectul: biografia romanescă a unui tânăr provenit din intelectualitatea rurală a provinciei franceze Vaud, care pleacă de acasă pentru a deveni un pictor cunoscut, dar se întoarce în localitatea natală pentru a petrece alături de prietenii săi din copilărie cu bătături la degetele mâinilor provenite de la mulsul cotidian al vitelor. Aceasta, deoarece „avu norocul să se nască cu rădăcini adânci înfipte în pământ şi să se hrănească din profunzimea lui, asemeni unui copac. Există oameni care nu fac decât să locuiască într-o regiune. El, când era întrebat «De unde eşti?», putea să răspundă: «Sunt aici dintotdeauna».“ La puţină vreme după ce am citit cartea şi un eseu critic despre autor scris de André Thèrive, am descoperit în biblioteca din pod romanul său cel mai interesant: La Grande Peur dans la montagne (Marea spaimă în munte), care mi s-a părut o operă valoroasă a lui Ch. F. Ramuz, acest scriitor al Elveţiei Romande de pe malurile lacului Leman. Datorită limbajului său dialectal a fost cotat ca scriitor dificil, având în Paris un cerc restrâns de cititori. Munţii i-au inoculat, pe lângă soliditatea fixării lui în stânca literaturii alpine, o atmosferă de superstiţii care bântuie în rândul unei populaţii izolate şi departe de cultură. Chezăşie stă romanul „La Grande Peur dans la montagne“. Puţin cunoscut ca o poveste magică, romanul este saga unui munte breugelian, adăpostind fantome şi demoni. Muntele însuşi este blestemat, pentru că ascunde în spatele crestei sale soarele din luna noiembrie până în martie pentru locuitorii de pe versantul nordic. În această iarnă întunecată, satul de păstori este cuprins de spaima că soarele nu va mai răsări niciodată, cufundând totul într-un întuneric rece fără sfârşit. Bătrânii ştiu o păşune alpină sus situată, dar de rău augur. Totuşi, sătenii riscă şi îi trimit acolo pe păstori, care restaurează o cabană. Curând ei sunt decimaţi treptat, iar o epidemie le răpune turmele lăsându-i despărţiţi de sat. Sunt obsedaţi de spaime diverse, unul dintre ei fuge, altul este omorât de o cădere de pietre, un al treilea înnebuneşte şi răscoleşte locurile în căutare de aur. Supravieţuitorii, în ciuda unui talisman purtat de unul dintre ei, sunt condamnaţi la rândul lor. O avalanşă şi prăbuşirea unui gheţar îi goneşte către sat unde fraţii lor îi masacrează ca pe nişte ciumaţi. Logodnica unuia dintre ei se îneacă încercând să rupă carantina care o despărţea de iubitul ei. În final, satul şi valea întreagă este distrusă de inundaţia produsă de topirea unui gheţar. Autorul stăpâneşte pe deplin îndemânarea de a stârni afecte fără a implica raţiunea, reconstituind emoţiile primitive ale unor oameni cu sufletul rezistent şi judecaţi de bun-simţ, dar invadaţi în singurătate de arhetipuri inconştiente care ies la iveală în faţa unei naturi potrivnice.
   Ramuz deţine secretul sugestiei unor obsesii care-şi fac drum printr-o psihologie simplă, elementară şi generează comportamente eroic-inutile, cum este cel al lui Joseph, unul dintre păstorii exilaţi. Acesta traversează întregul lanţ muntos care-i ţine izolaţi pentru a reveni într-o noapte la casa Victorinei, logodnica sa. Dar, nenorocire: o găseşte moartă cu lumânări la căpătâi. Ţinând la respect întregul sat în bătaia puştii sale se reîntoarce pe poteci aproape impracticabile, printre piscuri şi prăpăstii, în refugiul tovarăşilor săi pe care nu-i aşteaptă decât moartea.
   Nu sunt mulţi scriitori capabili să redea tirania fricii la nişte oameni prea duri pentru a o analiza şi cu minţi prea sărace pentru a o exprima. C. F. Ramuz este, în acelaşi timp, un pictor incomparabil al atitudinilor şi gesturilor unei colectivităţi rurale de munte pentru care realitatea întâlnită la tot pasul este tot aşa de fantastică, precum aşa-numitul supranatural halucinant.  

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe