Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Paradoxurile COVID-19

Viața Medicală
Prof. dr. Florin MIHĂLŢAN vineri, 19 iunie 2020

Lumea medicală a fost dominată, în perioada pandemiei de COVID-19, de numeroase webinarii pe această temă. Totodată, au existat multe controverse privind infecţia cu SARS-CoV-2.

paradoxurile covid-19Lumea medicală a fost dominată, în perioada pandemiei de COVID-19, de numeroase webinarii pe această temă. Totodată, au existat multe controverse privind infecţia cu SARS-CoV-2, pornind de la eficacitatea sau ineficacitatea anumitor tratamente și mergând până la acţiunile mai mult sau mai puţin inspirate ale unor actori importanţi din domeniu.

La aproape trei luni de la explozia COVID-19 în România, suntem încă în faza de comparaţii, de concluzii parţiale, de reflecţii, de emitere de ipoteze și de impresii care au un iz medico-politic din ce în ce mai mare.

Sigur că dacă privim în urmă observăm o multitudine de momente de cumpănă, de strategii rămase în sertare sau altele aplicate cu dezinvoltură. De aici încep paradoxurile sociale, economice, politice, medicale sau, dacă vreţi, întrebările care nu au răspuns sau la care răspunsul găsit nu este satisfăcător.

Un prim element care cred că le-a dat de gândit tuturor politicienilor a fost și a rămas ce facem de acum încolo cu viaţa semenilor, cu meseriile lor sau cu mersul economiei.

Unii salariaţi și-au pierdut joburile, alţii au exersat munca de acasă, s-au specializat în tehnologii de comunicare și s-au obișnuit să se trezească mai târziu, să lucreze când vor, cum vor, iar teleconferinţele au devenit cuvântul de ordine. S-a pierdut obiceiul să privești omul în faţă când îi vorbești, iar distanţa a funcţionat ca indicaţie, cerinţă sau ordin.

Ecouri la început și sfârșit de distanţare socială

De fapt, a fost o distanţare socială cu multe ecouri în timpul și la sfârșitul acestei perioade. Angajatorii au constatat că uneori foloseau prea mulţi angajaţi pentru același tip de muncă sau au remarcat cu durere că businessul lor a rămas fără obiectul muncii.

Populaţia, adică cei de unde acest virus diabolic și-a ales cu grijă victimele, a înţeles doar parţial normele de izolare și distanţare fizică. Pentru pensionari, COVID-19 s-a transformat într-un „blestem”. Ei au fost prioritari la internările în spitale, fiind de obicei un cumul de comorbidităţi cu risc letal.

Nu au înţeles de ce doar la anumite ore aveau voie să iasă, iar acum, în aceste condiţii de alertă, au uitat în bună parte de obligaţiile minimale legate de purtarea măștii sau distanţare. La polul opus, tineretul sau adulţii activi au reînceput în trombă activităţile de relaxare la munte și la mare, dar au fost rapid readuși cu picioarele pe pământ de cozile kilometrice pe aceleași șosele înguste și insuficiente ale patriei.

Pentru politicieni s-a relansat disputa care are mai mult legături cu economia, cu trambulinele politice, cu alegerile, decât cu mersul pandemiei. Se curtează intens aceiași suferinzi financiari - pensionarii, se schimbă contre pe subiecte medicale, mulţi dintre acești politicieni devenind peste noapte epidemiologi. Relaxarea a luat-o înaintea evoluţiei epidemiei și talkshow-urile reiau subiecte politice vechi, cu contre care ne aduc aminte de vremurile pre-COVID-19.

Confuzii și controverse medicale

În lumea medicală, în această perioadă, a fost o abundenţă de teleconferinţe, webinarii, toate legate de COVID-19. Nu cred că a mai fost până acum un virus atât de disecat și așa de analizat pe toate părţile ca acest coronavirus. A reușit să focuseze atenţia mai mult decât vechiul cap de afiș, virusul gripal.

Au apărut „staruri” medicale COVID, prezente pe toate posturile, dar și medici umili care și-au dat cu presupusul. Poate că aveau și multiple motive, dacă ne uităm la presa internaţională și la anunţurile OMS. Cea mai recentă informaţie distorsionată este cea legată de absenţa contagiunii la asimptomatici, știre anunţată și contrazisă în mai puţin de 24h de aceiași reprezentanţi.

Aceeași motivaţie a funcţionat ca o scuză: invocarea unor studii insuficiente, care au deficienţe. Este deja un scenariu familiar, dacă ne gândim că săptămâna trecută au fost anunţuri contradictorii ale acelorași reprezentanţi OMS, de data aceasta alimentate de un studiu din The Lancet legate de hidroxiclorochină.

Aceste studii au adus o recomandare de stopare a trialurilor din cauza efectelor adverse, care ar depăși cu mult beneficiile medicamentului. Nu a ţinut mult și s-a revenit rapid cu anunţul că trialurile vor continua, uitându-se că atunci când s-a tras semnalul de alarmă alimentat de un singur studiu, erau deja în desfășurare 140 din 180 de trialuri pe acest produs, și că un cercetător francez avea deja o experienţă acumulată în ani de testare legată de acest medicament.

Să ne reamintim și problema ibuprofenului, pentru care a existat o atenţionare serioasă la începutul epidemiei, care a adus în oglindă vânzări enorme de paracetamol, pentru ca acum să avem cel puţin trei studii care desfiinţează această contraindicaţie.

Un alt exemplu este problema nicotinei, care, după o ipoteză lansată într-un singur studiu efectuat de medici din Paris, a încurajat în mod indirect fumătorii să continue cu această dependenţă „protectoare” pe
perioada pandemiei.

Pandemia, folosită în scopuri personale

Nu se putea ca industria tutunului să nu încerce să rezolve și ea niște probleme de sănătate în această perioadă. S-a înscris cu surle și trâmbiţe în competiţia de descoperire a unui vaccin contra infecţiei
cu noul coronavirus.

Paradoxul este următorul: deși continuă comercializarea de ţigări tradiţionale (în ciuda ultimelor anunţuri ale OMS din 31 mai 2020, care arată că avem opt milioane de decese pe an pe mapamond cauzate de tabagism), în același timp, pentru a-și arăta grija deosebită faţă de fumătorii în carantină, industria tutunului a acţionat cu mult aplomb și a sprijinit activităţi din reţeaua sanitară, cum a desconspirat Euronews recent.

Exemple vin din Grecia, unde a făcut o donaţie de ventilatoare pentru spitale, alta materializată în Ucraina, dar și din România, prin Crucea Roșie, care a primit o donaţie de un milion de dolari.

Astfel, această organizaţie și-a asociat numele cu cel mai mare „furnizor” de cancere pulmonare la nivel mondial și a făcut cea mai mare campanie de promovare pentru firma care le-a băgat bani în conturi în plină pandemie.

De fapt, o organizaţie naţională semnatară ca observator independent la Convenţia Cadru pentru controlul tutunului a OMS a devenit oficial o lobbistă, plină de mulţumiri și recunoștinţă faţă de o companie transnaţională de tutun, contravenind unor principii etice care, indiferent de perioadă, ar fi trebuit să primeze.

Ciudat este că la astfel de tentaţii financiare din partea industriei tutunului, ţări precum Polonia, Bulgaria, Ungaria, care s-au confruntat cu același coronavirus, au rezistat cu brio.

O lecţie uitată prea ușor

Și pentru că vorbim despre cancere pulmonare, să nu uităm și periplul acestor pacienţi în aceste trei luni. Mulţi, de teama contagiunii, au stat acasă, îngropând sau neglijând simptomele evidente ale bolii. Alţii au fugit de spitalele care erau în prima linie, unde și cele de pneumologie funcţionau în acest regim selectiv.

Consecinţa: nu am văzut de mult atâtea cancere pulmonare grupate în stadii terminale, cu extensii nebănuite, unde cursa contracronometru pentru confirmare și începerea terapiei trebuia să se desfășoare într-un interval scurtat faţă de vremurile non-COVID.

Noroc cu mama natură. Ea ne-a demonstrat în aceste trei luni cât de poluant este omul, cât de mult este încurajat virusul să prolifereze în arii de pe continent recunoscute pentru poluarea industrială, și nu numai. E o lecţie pe care ne a dat-o cu brio prin mandatarii săi, delfinii din Marea Mediterană, precum și gaura de ozon de la Polul Nord.

Se pare că învăţăm greu, pentru că economia poluantă revine în forţă și motoarele ei sunt turate din nou la maxim. Probabil că omenirea are o memorie scurtă nu doar legată de epidemiile fatale, dar și de răul pe care și-l face omul ca autor principal al consecinţelor poluării asupra globului și ecosistemului.

Am văzut zilele acestea un banner care spunea „Eroii noștri sunt la casă”. Citindu-l, nu am reușit să nu mă gândesc că, sigur, unii casieri au expunere directă când încasează bani, dar nu aș vrea să cred că după ce trece criza COVID-19 personalul medical, ajuns în faza de epuizare fizică și psihică, va fi tot el cel care va încasa consecinţele sau interpretările epidemiei.

Etichete: paradox pandemie covid-19 hidroxiclorochină ibuprofen aparate ventilatie tutun cancer pulmonar poluare florin mihaltan

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.