Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Patronat medical

În lupta dintre „stat” și „privat” – unii protejaţi de sindicate, iar alţii de patronate –, cine protejează pacienţii? Ce câștigă bolnavul din această competiţie de piaţă?

intrecere

Protejarea sănătăţii tuturor cetăţenilor este obligaţia constituţională a statului. Furnizorii de servicii medicale pot fi din sectorul bugetar și din cel privat. Obiectivul tuturor trebuie să fie același: sănătatea cetăţenilor.
Mecanismul economic de funcţionare al angajatorilor este diferit.

Pentru personalul medical, atractivitatea unor venituri suplimentare este extrem de tentantă. Retribuirea are și ea criterii sensibil diferite în serviciile medicale publice și în cele private. La mijloc rămâne accesibilitatea la actul medical și calitatea acestuia.

Furnizorii de servicii medicale particulari și bugetari nu trebuie să fie în antagonism. Concurenţa pe piaţa de servicii medicale este o temă delicată. Pentru sectorul privat, în viziunea Consiliului Concurenţei, trebuie să existe concurenţă ca pe orice piaţă liberă.

Pentru sectorul bugetar însă, acest principiu nu funcţionează. Serviciile medicale de mare complexitate și costisitoare sunt asumate în cea mai mare parte de sectorul bugetar, iar sectorul privat are posibilitatea selectării cazurilor convenabile.

O modalitate de asistenţă medicală este cea activă, în care pacientul este urmărit în vederea prevenirii îmbolnăvirilor. Cealaltă modalitate este asistenţa medicală pasivă, în care furnizorul de servicii așteaptă să fie solicitat de omul deja bolnav. Din nefericire, în România, concurenţa se poartă pentru asistenţa pasivă. Și, iar, perdantul este cetăţeanul.

În acest tablou social și economic apar actori care își doresc să regleze piaţa de servicii medicale. Aceștia sunt patronatele și sindicatele. Și unii, și alţii susţin interesele unei anumite categorii.

Atribuţii, diferenţe și limitări

Colegiile profesionale de drept public au atribuţii clar definite de lege. Patronatele își stabilesc singure atribuţiile, dar nu își pot asuma obiective care sunt în sarcina colegiilor profesionale medicale, așa cum sunt prevăzute de lege. Ele susţin furnizorii privaţi, iar sindicatele protejează angajaţii. Patronatele sunt organizaţii de drept privat și au o reprezentativitate limitată.

Ele nu pot pretinde că sunt de drept reprezentanţii furnizorilor privaţi de servicii medicale din moment ce nu sunt alcătuite din totalitatea – sau măcar din majoritatea – furnizorilor privaţi care activează pe piaţa de servicii medicale. Nu pot fi reprezentantele personalului medical pentru că angajaţii patronilor nu sunt patronat.

Ca autorităţi medicale competente pentru domeniile medicale în baza legislaţiei în vigoare, colegiile medicale sunt autorităţile competente ale căror atribuţii și reprezentativitate nu pot fi exercitate de nicio altă organizaţie sau asociaţie.

O tendinţă tot mai evidentă

În medicina dentară, dar nu numai aici, doar o foarte mică parte a furnizorilor privaţi de servicii medicale fac parte din patronate. În stomatologie, unde serviciile medicale sunt aproape exclusiv private, este tot mai evidentă tendinţa de structurare a unor așa-zise lanţuri de cabinete.

O parte dintre acestea sunt membre ale unor patronate, dar majoritatea nu sunt afiliate. Ca urmare, interesele generale ale cabinetelor stomatologice și ale medicilor stomatologi nu pot fi reprezentate de un patronat.

Patronatele nu trebuie să genereze conflicte între cabinetele private membre și cele care nu le sunt membre. Acestea pot avea rolul de promotoare ale intereselor membrilor lor, dar trebuie să fie orientate și spre interesul consumatorilor de servicii medicale. Ele pot face multe lucruri legitime, respectând însă autorităţile profesionale competente de drept public.

În acest sens, pot exista, și este bine să existe, colaborări între colegiile profesionale medicale și patronate. Autorităţile publice trebuie să fie receptive la opiniile patronatelor, în măsura în care acestea nu încearcă să se substituie unui colegiu profesional medical și atât timp cât interesele pacienţilor nu sunt lezate.

Citiți și: Recunoașterea consultaţiei în recuperarea medicală

Etichete: patronate sindicate servicii medicale concurenta Radu Campian

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 199 de lei
  • Digital – 149 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC