Newsflash
OPINII

Personalitatea anului în sănătate: Health Technology Assessment

de Dr. Dragoş DAMIAN - dec. 22 2014
Personalitatea anului în sănătate: Health Technology Assessment
   Health Technology Assessment (HTA) – evaluarea tehnologiilor medicale – este un instrument conceput de instituţiile guvernamentale, foarte la modă în multe ţări din UE, care analizează şi decide decontarea sau nu din bani publici a serviciilor din sănătate (definiţia academică arată că este „o politică ce asigură că tehnologiile medicale sunt utilizate sistematic, transparent, imparţial şi bine articulat“). HTA a apărut în Europa ca o necesitate de frânare a creşterii costurilor din sistemele sanitare şi a presiunilor diferiţilor furnizori, care cereau ca orice medicament sau serviciu de sănătate să fie decontate din bani publici. HTA poate fi descris drept un compromis ştiinţific între cei care plătesc pentru serviciile medicale aşteptând ca totul să fie gratuit şi cei care concep politicile publice de sănătate, care, atunci când nu folosesc sănătatea în scop electoral, realizează că nu vor avea niciodată bani suficienţi să finanţeze nevoile din domeniu.
   Acolo unde HTA funcţionează, adică în Marea Britanie, Franţa şi Germania, sistemul este „science-based“ – există institute de referinţă în care lucrează experţi medicali şi economici. Aceştia stabilesc criterii de includere şi excludere, medicale şi financiare, în şi din aşa-zisele „liste pozitive“, adică liste de medicamente (în special), bunuri şi servicii care pot fi decontate din banii contribuabililor. Pentru că a lua o decizie asupra acestui subiect nu este tocmai uşor, dacă te gândeşti că tratamentul de ultimă generaţie în hepatită costă cincizeci de mii de euro pe an pentru un pacient, echivalentul a circa o sută de intervenţii SMURD, care pot să salveze probabil mai bine de o sută de pacienţi.
   A venit momentul să apară şi în România o astfel procedură de evaluare. Aşa cum era de aşteptat, ea a întârziat doi ani pentru că puterea şi opoziţia erau invariabil în dezacord despre cum trebuie să arate, iar cei care nu vroiau ca ea să existe (pentru că poate deveni un instrument eficient) au combătut-o cu tot arsenalul din dotare.
   Apariţia unui sistem HTA în România este într-adevăr un pas înainte, dacă facem un inventar asupra modului în care au fost concepute celelalte trei liste pozitive de medicamente. Bunăoară, lista de medicamente din 2002 conţinea şi medicamente care încă nu fuseseră înregistrate în România. Lista din 2004 s-a modificat între momentul în care a fost aprobată de guvern şi cel în care a fost publicată în Monitorul Oficial, ducând la demiterea unui ministru al sănătăţii. Iar lista apărută în 2008 a fost cauza principală a haosului financiar din sănătate din perioada 2009–2013, ducând cheltuielile cu medicamentele de la circa 300 de milioane de euro pe an la mai bine de 1,3 miliarde (cu ce rezultat, s-ar întreba pe bună dreptate unii).
   Dar, ca mai toată legislaţia transpusă din import, HTA în variantă românească este, din păcate, scos din context. În primul rând, apare mult prea târziu, după ce actualizarea listei din 2008 a zdruncinat întregul sistem de sănătate. În al doilea rând, paradoxal, apare mult prea devreme – ţările în care a fost introdus acest sistem cheltuiau la introducere deja peste 250 de euro per capita pentru medicamente, în vreme ce România se zbate la sub 70 de euro. În al treilea rând, pare a nu mai fi necesar. Faptul că orice deficit de finanţare peste nivelul din 2012 este imputat producătorilor prin infama taxă „clawback“, care se estimează a trece de 25% în 2015, face ca producătorii să dea practic pe gratis medicamentele. Şi, nu în ultimul rând, pentru că nu este însoţit de protocoale terapeutice (cine are interes să producă un protocol când poţi utiliza cel mai scump medicament, iar dacă terapia nu dă rezultate este de vină tocmai medicamentul?).
   Şi totuşi, în ciuda limitărilor, cred că HTA merita titlul de personalitatea anului în sănătate, asta pentru că a suscitat cea mai amplă dezbatere publică din sistem, dar şi pentru că a existat curaj pentru a o pune în aplicare (îmi place să spun că personalitatea ultimilor cinci ani în sănătate este curajul autorităţilor de a pune în aplicare măsuri de sustenabilizarea a sistemului).
   Atât statisticile, cât şi bunul simţ ne cer să facem din sănătate un subiect public mult mai amplu dezbătut. Provocările următorilor cinci ani sunt enorme peste tot în lume. Nu degeaba revista „Time“, inventatoarea conceptului, a decretat personalitatea anului 2014 „Luptătorul contra Ebola“.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe