Newsflash
OPINII

Prima „casă” în... stomatologie

Prima „casă” în... stomatologie
    Privatizarea forțată a stomatologiei, în urmă cu două decenii, nu a luat în considerare conservarea unei accesibilități corecte a populației la serviciile de medicină dentară. Transferarea în responsabilitatea pacientului a costurilor legate de tratamentele stomatologice a fost atenuată de implementarea sistemului de asigurări de sănătate. Cabinetele școlare au fost desființate în bună parte, furnizorii de servicii medicale stomatologice sunt, astăzi, aproape în exclusivitate privați. Nu trebuie uitat, de asemenea, că amenajarea și dotarea unui cabinet medical dentar sunt atât de costisitoare, încât în toate țările cu economie de piață stomatologia este privatizată tocmai pentru că amenajarea și întreținerea cabinetelor dentare presupun un efort financiar greu de asumat de o guvernare democratică.
    Transferarea responsabilității organizării sistemului de servicii stomatologice spre medicii dentiști este incorectă, în lipsa unor măsuri legislative adecvate, menite să susțină accesibilitatea populației la servicii și să susțină finanțarea parțială, dar semnificativă, a costurilor pentru aceste servicii. Lipsa programelor de promovare a sănătății orale, respectiv a activităților de masă cu caracter profilactic, a condus la o creștere fără precedent a nevoilor reale de îngrijiri medicale stomatologice.
    Nevoia foarte mare de îngrijiri stomatologice rămâne neacoperită în condițiile actuale. Consecințele sunt dezas­truoase pentru sănătatea orală a populației și pentru starea de sănătate generală a celor afectați, având în vedere corelațiile incontestabile și evidențiate de cercetările științifice din ultima perioadă dintre afecțiunile structurilor orale și bolile diferitelor organe, aparate și sisteme din organism. Despre aceste determinări au fost publicate date concrete și vom reveni asupra temei cu noi evidențe științifice în acest sens. Odată cu reducerea accesibilității pacienților la serviciile stomatologice, se diminuează și activitatea acestor cabinete și, implicit, rentabilitatea lor.
    Care sunt consecințele acestei situații suportate de cabinetele dentare? O activitate economică, pentru a putea rezista, trebuie să fie rentabilă, respectiv volumul de activități, servicii sau producție să fie suficient de mare, iar contravaloarea serviciilor aferente încasată să poată acoperi costurile activității economice. Un cabinet dentar privat este un agent economic. Dacă nu este rentabil, falimentul este o consecință implacabilă. Un furnizor de servicii de sănătate privat nu beneficiază de clemență sau de subvenții de la buget.
    În această situație, medicii dentiști sunt constrânși de multe ori să apeleze la măsuri extreme pentru a-și salva cabinetul. Reducerea prețurilor cu riscul scăderii calității actului medical sub orice limită a decenței și a siguranței pacientului poate fi întâlnită deja pe piața de servicii. Pe de altă parte, promovarea cabinetului prin anunțuri cu caracter publicitar, chiar în forme agresive, este și ea prezentă pe piața serviciilor medicale. Actele normative în vigoare interzic publicitatea în serviciile medicale. Și totuși, unii medici dentiști apelează la publicitate ca ultimă soluție. Aceste exemple sunt urmate și de alți medici dornici de a crește volumul de activitate al cabinetului.
    Consiliul concurenței și legislația aferentă încadrează activitatea medicală în contextul activităților economice generale și susțin concurența pe piață. S-a ajuns până acolo încât este interzisă orice intervenție din partea autorității profesionale competente române, adică a Colegiului Medicilor Dentiști din România, făcută în vederea distribuirii cabinetelor dentare în teritoriu în mod echilibrat, cu creșterea accesibilității populației din mediul rural și din zone defavorizate spre servicii medicale stomatologice. Grupuri populaționale reprezentative sunt astfel private de accesul la un cabinet dentar. Greu de înțeles acest lucru. De ce nu se aplică concurența sălbatică în toate domeniile medicale? De ce nu este concurență între casele de asigurări de sănătate teritoriale? Evident, concurența, care aduce cu sine publicitate, viciază mediul serviciilor medicale,
iar în medicina dentară chiar se întâmplă acest lucru.
    Medicina dentară trebuie susținută prin inițiative care să faciliteze accesul pacienților spre astfel de servicii. Finanțarea serviciilor de medicină dentară prin sistemul de asigurări de sănătate trebuie să crească într-o primă etapă cu cel puțin 100%. Să nu uităm că, în România, finanțarea serviciilor de stomatologie reprezintă cam 0,4% din bugetul acordat serviciilor medicale, în condițiile în care în alte state europene această proporție este de 5%. Printr-o astfel de majorare se vor putea oferi servicii cetățenilor asigurați de către aproximativ 40% din medicii stomatologi. Unele facilități oferite prin lege angajatorilor care acordă salariaților și familiilor acestora asigurări și servicii de medicină dentară în baza contractului de muncă pot genera o creștere semnificativă a fluxului de pacienți, cu reducerea implicită a patologiei stomatologice și a celei generale corelată de bolile stomatologice.
    Inițierea și apoi derularea unor programe naționale de prevenție pot fi realizate în cele mai bune condiții prin contractarea serviciilor de promovare a sănătății orale cu cabinete stomatologice accesibile ca amplasare grupurilor-țintă de copii și tineri. Existența pe piața muncii a asistentelor dentare de profilaxie este, de asemenea, o necesitate, iar formarea profesională a acestora trebuie luată în considerare de facultățile de medicină dentară. Totodată, înființarea unui program național de tipul „prima casă”, derulat însă sub genericul  „primul meu cabinet stomatologic”, destinat zonelor defavorizate sau mai puțin atractive pentru investiții din partea medicilor, este o măsură care poate contribui la creșterea accesibilității populației din aceste zone la servicii medicale dentare.
    Medicina dentară trebuie să ocupe locul care i se cuvine în cadrul sistemului de sănătate, iar medicii stomatologi trebuie să fie susținuți pentru a putea satisface în condiții corecte nevoile de îngrijiri de sănătate orală ale populației, în special cetățenilor asigurați, copiilor și tinerilor. Sănătatea orală este o premisă a sănătății generale, așa cum demonstrează toate cercetările științifice din domeniu.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe