Profesia de medic stomatolog nu mai este de mult timp exclusiv a
sexului masculin. În România, numărul medicilor stomatologi este chiar mai
mare, în prezent, în rândul femeilor decât în cel al bărbaților. Medicina
dentară a devenit opțiunea profesională a tot mai multe femei tinere, iar atitudinea
și opțiunile populației în ceea ce privește categoria masculină sau feminină
căreia îi aparține medicul stomatolog ales sunt interesante. Din acest punct de
vedere, 53% din români nu au vreo preferință, dar din cealaltă jumătate a
populației, 24% preferă un medic stomatolog femeie și 22% preferă un bărbat,
după cum reiese dintr-un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și
Strategie în colaborare cu Colegiul Medicilor Dentiști Cluj.
Așadar, în prezent, pacienții români nu au nicio reținere în a
opta pentru un medic stomatolog femeie, dar situația actuală este urmarea unei
evoluții de aproape 100 de ani. În ultimele decenii, procentul femeilor în
rândurile medicilor stomatologi a crescut constant. În acest context, se pune
întrebarea: cine a fost prima femeie a acestei profesii în România? Acest
aspect ce ține de istoria medicinei este important și, recent, imaginea primei
doamne a stomatologiei românești a fost evocată și chiar s-a încercat
exploatarea politică a personalității sale. Nu putem evoca decât cu respect și
admirație acest om de seamă al medicinei și culturii din România. Iată câteva
repere despre viața sa ruptă în două, o parte în perioada interbelică și o
parte în perioada comunismului.
În zilele de iarnă extrem de agitate care au urmat datei de
referință a unirii Transilvaniei cu România, a venit de la Universitatea din
Budapesta la Cluj, la Facultatea de Medicină de la Universitatea Daciei
Superioare, Alma Mohora. Cu puțin timp înainte, în 1919, venise tot de la
Budapesta și profesorul Gheorghe Bilașcu, cel care avea să înființeze prima
catedră de stomatologie la o universitate de medicină din România și prima
clinică de stomatologie din România. Studentă la medicină, Alma Mohora începe
să se implice în viața academică și în anul următor, în 1921, după obținerea
titlului de doctor alege stomatologia ca domeniu de practică medicală, devenind
astfel prima femeie medic stomatolog din România. Îi va urma, la foarte scurt
timp, cea de-a doua femeie medic stomatolog, dar destinul acesteia s-a înscris
în cu totul alte coordonate – este vorba despre Cornelia Brediceanu, viitoarea
soție a lui Lucian Blaga.
Alma Mohora a fost nu doar prima femeie medic stomatolog din
România, dar și prima care a obținut doctoratul în medicină și prima femeie
cadru didactic universitar. Curând, se
căsătorește cu doctorul Traian Popoviciu, cel care va deveni profesorul Traian
Popoviciu, șeful Clinicii de obstetrică-ginecologie din Cluj. Astfel, ea rămâne
în datele vremii cu numele complet Alma Mohora Popoviciu. Cariera sa didactică
a fost însă scurtă, pentru că în 1933 s-a retras din viața universitară și a
rămas doar cu activitatea profesională ca medic stomatolog în ambulatoriul de
stomatologie din Cluj.
După revenirea din refugiul de la Sibiu, în 1945, și-a reluat
activitatea la Policlinica de stomatologie din Cluj. În contextul desființării
în forță a cabinetelor de stomatologie particulare de către regimul comunist, a
reușit, cu o contribuție personală importantă, să înființeze un cabinet
stomatologic pentru studenții de la Institutul de Arte din Cluj.
Accesibilitatea studenților la serviciile de stomatologie a fost o preocupare
permanentă pentru ea. A condus pentru o perioadă și serviciul public de
stomatologie din Cluj. De-a lungul anilor, a avut numeroase inițiative și
implicări în viața cetății culturale a Transilvaniei. În perioada interbelică,
a propus și a militat pentru construirea unui edificiu cultural al
universității. Dezideratul s-a realizat prin construirea acestuia pe locul
fostului teatru clujean, care a fost demolat (teatrul nou a fost construit în
Piața Ștefan cel Mare și este și în prezent clădirea teatrului și a operei).
Acest edificiu academic important propus și anticipat de Alma Mohora Popoviciu
încă există. Numele său postbelic este „Casa Universitarilor”, din Cluj-Napoca,
dar edificiul a fost redenumit recent, astfel că în prezent se numește
„Colegiul Academic”. Clădirea Colegiului Academic a fost terminată în 1937 și
la inaugurare a participat regele Carol al II-lea. Alma Mohora Popoviciu a avut
o contribuție și la amenajarea parcului sportiv „Prof. dr. I. Hațieganu”, care
funcționează și în prezent, spre mulțumirea zecilor de mii de studenți.
Ca medic, a participat la primele congrese de stomatologie care
au avut loc în lume. A fost preocupată de cercetare științifică și de
publicistică. A activat, de asemenea, în primele asociații ale femeilor din
România și a fost prima președintă a Asociației de tenis de câmp din cadrul
universității clujene. După pensionare, din 1957, a lucrat voluntar la Clinica
de chirurgie maxilo-facială din Cluj și apoi la Policlinica specială cu plată.
De-a lungul vieții sale tumultuoase și presărate cu multe și
importante realizări, s-a bucurat de un binemeritat respect și de recunoștință
din partea colegilor. Întâlnirile omagiale organizate cu ocazia împlinirii
vârstelor de 70 și de 90 de ani au rămas memorabile. La 94 de ani, cu nostalgia
unor vremuri trăite și de mult apuse, a făcut apel la puterea divină pentru a
reda stomatologiei strălucirea ei de altădată. Astfel, se pune întrebarea: oare
noi, urmașii de azi în această profesie nobilă, controversată și grea am
înțeles mesajul ei și știm ce avem de făcut? Ceea ce facem astăzi, pentru
această profesie, ar fi considerat corect și bun de către prima doamnă a
stomatologiei din România?
