În urmă cu aproape două decenii
(16 mai 1997), la Facultatea de Medicină a UMF „Carol Davila”,
45 de reprezentanți județeni și din municipiul București ai
medicilor își votau componenții Biroului Executiv al Colegiului
Medicilor din România (CMR). Zilele acestea, mai exact la 31 martie,
membrii CMR din toată țara s-au reunit la București, în cadrul
unei adunări generale, pentru a marca cei 20 de ani de existență a
organizației, dar și pentru a afla date privind activitatea din
2016, a aleșilor pentru acest mandat.
Astfel, am aflat că pe perioada
anului trecut, corpul medical (aproximativ 60.000 de medici) a
prestat peste 180 de milioane de servicii medicale, din care numai
spitalizările de zi și continue sunt șapte milioane. Potrivit
raportului Comisiei superioare de disciplină, din totalul
serviciilor medicale prestate în anul 2016, Comisia a primit 157 de
reclamații de la structurile din teritoriu, sancționând 26 de
cauze – 16 cu mustrare, șapte cu avertisment, iar trei cauze cu
vot de blam. Pe primele trei locuri ca număr de sancțiuni se află
specialitățile cardiologie, chirurgie, respectiv
ortopedie-traumatologie.
Doctorul Gheorghe Borcean,
președintele CMR, consideră că imaginea sistemului sanitar public
a fost profund alterată, lumea percepându-l „ca pe un univers de
realism magic, populat de infractori cinici, sistem în care intri
pentru că nu ai încotro, dar trebuie să fii cu ochii-n patru”.
Controlul îngrijirilor de sănătate, adaugă acesta, este progresiv
trecut din mâinile medicilor în cele ale birocraților și
administratorilor, mulți dintre aceștia considerându-i pe medici
mai degrabă obstacole decât parteneri în reforma serviciilor de
sănătate. Pacienții care altădată acceptau necondiționat
ordinele paternaliste ale medicilor le cer adesea astăzi să-și
justifice recomandările sau își caută a doua opinie pe internet:
„Pacientul de astăzi nu mai vine la medic cu încrederea și
seninătatea de odinioară, nu mai crede fără să cerceteze că
medicul îi vrea binele necondiționat. (...) Medicul trebuie să
învețe să se plieze pe cerințele colective și individuale ale
unei societăți și ale membrilor săi, ale căror valori s-au
schimbat în spiritul filosofiei vremurilor moderne”. Președintele
CMR spune că sistemul sanitar public are multe lucruri de îndreptat
și că se impune reforma sa, dar „în niciun caz nu este
falimentar”.
La evenimentul aniversar de la
București au participat și conf. dr. Diana Loreta Păun, din partea
administrației prezidențiale, prof. dr. Florian Bodog, ministrul
sănătății, președinții celor două comisii de sănătate ale
Parlamentului României, foști miniștri ai sănătății, cadre
didactice universitare, precum și alți reprezentanți ai
instituțiilor statului. Ministrul Bodog și-a exprimat „toată
convingerea” că măsurile și politicile publice pe care guvernul
din care face parte le va implementa „vor așeza lucrurile pe un
făgaș corect”.
Colegiul Medicilor din România apără
medicii atunci când, într-o profesie excesiv de reglementată
precum cea medicală, aceștia respectă cu strictețe toate
reglementările, explică președintele organizației: „Cel mai
adesea nu îi apără, ci îi sancționează și le reglementează
activitatea”. Iar practica acestei profesii este reglementată și
controlată din interiorul ei în folosul pacienților.