Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Profesiile medicale, între stres profesional și furt intelectual

Viața Medicală
Monica GEORGESCU vineri, 1 septembrie 2017
     Asociația Medicală Română pentru Plasmafereză, Corpul Medicilor Experți de Asigurări și editura ETNA au organizat, la 11 august, un Simpozion medical găzduit de Spitalul Universitar de Urgență București. Stresul profesional și sindromul de burnout în rândul cadrelor medicale a fost unul din principalele subiecte ale simpozionului. Stresul are mecanisme de acțiune la nivel fiziologic, emoțional, cognitiv și comportamental, antrenând ansamblul funcțional al unei persoane. Profesiile din domeniul sănătății sunt printre cele mai expuse stresului profesional. Factorii care contribuie la gradul mare de stres sunt în primul rând legați de condițiile speciale de lucru: presiunea de a nu face greșeli, de a fi perfect, presiunea de a lua decizii cu impact asupra sănătății sau chiar vieții bolnavului, implicarea emoțională prelungită cu expunerea la emoțiile pacienților și ale aparținătorilor, numărul mare de cazuri, orarul prelungit, gărzile și munca de noapte. Dacă stresorii acționează prelungit, perioadele de refacere sunt insuficiente, iar persoana are un grad de vulnerabilitate, se poate instala epuizarea profesională, cunoscută și ca sindromul de burnout. Despre identificarea semnelor ce indică trecerea de la stres la epuizare profesională a vorbit dr. Andreia Vasilescu, medic psihiatru. Performanța profesională poate fi afectată negativ de stres. Dacă stresorul persistă în timp, sindromul general de adaptare trece prin trei faze: alarmă, rezistență și epuizare. Atunci când presiunea crește, inițial se stimulează dopamina și performanța crește. Dacă însă stresorul continuă să acționeze pe termen lung, se instalează faza de epuizare, în care performanța profesională scade, apar probleme de sănătate și căderi nervoase.
     Sindromul de burnout poate fi identificat prin trei componente: senzația de epuizare emoțională, cu scăderea entuziasmului legat de locul de muncă, dispare capacitatea de implicare, de participare afectivă, apare cinismul, iar eficiența profesională scade. Deși instalarea sindromului de burnout poate avea implicații dramatice în acest domeniu, personalul medical primește foarte puțin ajutor în acest sens. Dr. Andreia Vasilescu a vorbit despre o serie de metode de prevenție, menite să acționeze înainte de instalarea epuizării, „când lucrurile sunt încă reversibile”. Aceste metode includ schimbări de stil de viață și de mentalitate, exercițiul fizic, practicarea unui hobby, tehnici de gestiune a stresului, de relaxare sau de meditație. Despre acestea din urmă a vorbit mai mult și Ana Maria Țaga, psiholog. Aceasta a prezentat o serie de soluții de relaxare, de control al respirației, dar și diverse tehnici de meditație și de autosugestie. Vorbitoarea a supralicitat însă efectul terapeutic al acestor tehnici, pe care le-a prezentat drept „metode fundamentate științific, verificate experimental și clinic”. Despre practicarea concentrării și meditației sub forma imageriei mentale dirijate, Ana Maria Țaga spune că duce la „autotransformare și vindecare”. Nu știu dacă aceste afirmații ar trece testul medicinii bazate pe dovezi, cum pretinde vorbitoarea, însă prezentarea sa a fost bine primită de participanții la simpozion.
     Mai ancorată în realitate și în limitele discursului științific a fost prezentarea susținută de conf. dr. Manole Cojocaru, care, tot legat de sindromul de burnout, a prezentat o lucrare despre „necesarul nutrițional al personalului medical de compensare a stresului profesional”. Vorbitorul a pledat pentru consumul de „mâncare vie”, de alimente proaspete, ouă, proteine din carne de proveniență organică, legume verzi și fructe de pădure în proporții adecvate. S-a vorbit, de asemenea, despre evitarea alcoolului, a alimentelor puternic procesate, a mezelurilor, a zahărului rafinat sau nerafinat. Conf. dr. Manole Cojocaru susține că educația alimentară ar sprijini performanța în rândul personalului medical și ar compensa, măcar parțial, stresul profesional resimțit de aceștia. Se poate argumenta însă că sfaturile și indicațiile de nutriție prezentate de acesta ar trebui respectate de toți cei care își doresc să se alimenteze sănătos, nu doar de medici.
     Despre surmenajul aparatului locomotor la personalul medical a vorbit dr. Simona Liana Soare. Lucrarea sa a detaliat principalele probleme osteomusculoarticulare cu care personalul medical se poate confrunta și care se încadrează în categoria bolilor profesionale: tendinite, sinovite etc. Odată declanșate, aceste afecțiuni pot fi agravate de condițiile în care personalul medical își desfășoară activitatea. De aceea, este important ca medicii să declare aceste afecțiuni atunci când apar. Astfel, ele se înregistrează și pot fi luate măsuri pentru ameliorarea incidenței lor.
     Despre protecția muncii în unitățile medicale a vorbit dr. Ioana Soare, președinta simpozionului, medic primar expertiză medicală și evaluarea capacității de muncă. Accidentul de muncă reprezintă vătămarea violentă a organismului sau intoxicația acută care au loc la serviciu sau în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu și care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puțin trei zile, explică aceasta. Dacă persoana vine la serviciu ulterior accidentului, nu este considerat accident de muncă. De asemenea, accidentul care se petrece pe drumul obișnuit spre și de la serviciu spre domiciliu, în decurs de 90 de minute, este asimilat accidentului de muncă. Bolile pro­fesionale sunt cauzate de factori nocivi fizici, chimici, biologici sau psihosociali caracteristici locului de muncă, precum și de suprasolicitarea organismului în timpul muncii – în această categorie intră și sindromul de burnout. Este important de știut că orice eveniment sau accident, susceptibil de a fi considerat accident de muncă, trebuie declarat și înregistrat. În cazul medicilor, infecția cu HIV sau HVC (virus hepatic C) nu poate fi considerată boală profesională dacă medicul nu a declarat anterior accidentul care a produs infectarea, a explicat vorbitoarea. Pentru diminuarea riscului de contaminare în rândul personalului medical, trebuie respectate o serie de reguli. Personalul medical trebuie să poarte în permanență mănuși de protecție, halat, ochelari și mască. Dr. Ioana Soare atrage atenția că cei mai mulți medici nu poartă încălțăminte corespunzătoare. Personalul medical ar trebui să poarte pantofi (nu papuci) cu talpă de cauciuc, care să prevină atât alunecarea, cât și electrocutarea. Recomandă, de asemenea, ca personalul sanitar să nu mănânce și să nu bea nimic în clinică sau pe secție, ci doar în locuri special amenajate – cantină, bufet. Dacă acest lucru nu este posibil, mâinile, dar și fața și mai ales buzele ar trebui dezinfectate pentru a preveni riscul de infectare cu picături Flügge.
     O altă temă a simpozionului a vizat proprietatea intelectuală și drepturile de autor – pentru autorii de articole medicale. Despre acest subiect au vorbit Sorin Sove Suciu, jurist, și Dan Predescu, fost consilier la Organizația Română pentru Drepturile Autorilor (ORDA). Legislația privind drepturile de autor, drepturile conexe și drepturile individuale a evoluat foarte mult, iar datele prezentate sunt foarte tehnice, greu de înțeles pentru o persoană fără studii în domeniu. Sorin Sove Suciu a vorbit despre necesitatea protejării autorilor prin oferirea de servicii de sprijin, consiliere și reprezentare. În zonele „civilizate” ale lumii, argumentează vorbitorul, există o gamă de profesii în această zonă de activități: agentul literar, impresarul, expertul în comunicare și relații publice – toți aceștia lucrează împreună cu editorul la succesul produselor culturale și editoriale. Se profesionalizează astfel serviciile de reprezentare, iar banii pentru acestea sunt obținuți de la editori, nu de la autori, un detaliu foarte important. România a rămas în urmă la acest capitol, deși impresarii din fotbal și alte sporturi sunt deja celebri. În CAEN (Clasificarea Activităților din Economia Națională), există în prezent doar un cod marginal pentru activități de intermediere de texte – 7490. În COR (Clasificarea Ocupațiilor din România), figurează ocupația de „agent literar”, având codul 333902, însă aceasta nu are un standard ocupațional elaborat și aprobat. De asemenea, în România există în prezent doar patru agenții literare, care fie nu lucrează cu autori români, fie nu lucrează deloc, fiind doar listate. În final, vorbitorul a pledat pentru dezvoltarea comunicării și colaborării între autori și organizarea acestora în grupuri de lucru pentru a putea lupta și apăra în mod adecvat interesele lor comune.
     Din păcate, prezentarea susținută de Dan Predescu, fost consilier ORDA, nu a fost la fel de interesantă sau utilă pentru autorii de articole științifice sau medicale prezenți în sală. Discursul său a fost mai mult o lectură urmată de comentarii asupra legislației în vigoare, fără a selecta informațiile care ar fi fost relevante sau utile pentru publicul-țintă, personalul medical.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.