Modificări majore se produc în ţara
noastră, pe plan economic, social, politic, legislativ, educaţional, care
zguduie din temelie toate structurile, atât la nivel înalt, cât şi la cel al
populaţiei de rând. În aceste momente tensionale pentru noi şi pentru întreaga
lume este foarte important să ne reamintim identitatea noastră naţională. Să
fim conştienţi de originea noastră latină, să purtăm mereu în memorie unirea
înfăptuită la 1600 de Mihai Viteazul sau Marea Unire de la Alba Iulia din 1
decembrie 1918.
Românii au dorit întotdeauna să
aibă unitate culturală, politică, religioasă, fiind o insulă de latinitate în
sud-estul Europei, perfect omogenă şi unitară. Naţiunea română a dat lumii
personalităţi de seamă, care au adus glorie, recunoaştere internaţională în
planul medicinii (Emil Palade, Nicolae Paulescu, Thoma Ionescu), aeronauticii
(Traian Vuia, Henri Coandă), politicii (Titu Maiorescu, Nicolae Titulescu),
literaturii (Mihai Eminescu, B. P. Hasdeu, Emil Cioran, Eugen Ionescu), artei
(Constantin Brâncuşi, Elvira Popescu, Lucia Sturza Bulandra), muzicii (George
Enescu, Haricleea Darclée), sportului (Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Ivan
Patzaichin) etc. Toate aceste stele plecate din satele româneşti au contribuit
la creşterea patrimoniului internaţional în domeniile în care s-au remarcat şi
au umplut de mândrie acest popor, făcând ca drapelul Romaniei să fluture cu
demnitate pe toate continentele.
După Camil Petrescu „românii se
împart în două clase distincte: oameni şi ceilalţi”, adică (n.n.) cei care îşi
afirmă originea şi măreţia poporului din care au apărut şi cei care uită,
ascund, nu vor să recunoască de unde şi-au început destinul. De multe ori avem
surpriza să constatăm că personalităţi de seamă din alte ţări (SUA, Germania,
Israel etc.) recunosc şi afirmă originea lor română, trăiesc româneşte,
promovează „românismul”, obiceiurile, cultura, tradiţia poporului lor de
origine. Este demonstrat ştiinţific că prima apă din care bei se imprimă în
genomul uman şi îşi lasă amprenta întreaga viaţă.
Profesorul Ladislau Steiner, de
la Institutul Internaţional de Neuroştiinţă din Hanovra, somitate internaţională
a neurochirurgiei şi procedurilor gamma-knife,
născut în 1920 în Făgăraş, vorbeşte, gândeşte şi trăieşte româneşte. Român este
şi profesorul Reuven Feuerstein, născut în 1921 la Botoşani, autor al unor
procedee de reinserţie socială a pacienţilor care au suferit de patologii
cerebrale, creator de tehnici pentru dezvoltarea proceselor de învăţare la
copiii autişti sau cu sindromul Down. Dsa a primit numeroase distincţii şi a
fost nominalizat pentru premiul Nobel. La fel, acesta gândeşte, vorbeşte româneşte
şi recită poezii întregi de Eminescu. Aceste două personalităţi nu au uitat
unde s-au născut şi impun respectul prin cultura şi profesionalismul lor.
Iar lista unor asemenea personalităţi internaţionale
care nu-şi renegă originile poate continua. Foarte mulţi dintre conaţionalii noştri
plecaţi peste hotare au înregistrat realizări deosebite, au ajuns în poziţii
sociale importante în organisme politice internaţionale, în firme cu reputaţie
globală, în instituţii ştiinţifice sau culturale de mare prestigiu, dovedind
încă o dată că suntem un popor cu dotare nativă superioară, cu talent, cu vocaţie
de creaţie.