Evenimentele din ultimele zile au readus în atenţia generală Sănătatea. Şi nu ne referim aici la starea de bine fizic, mental şi social complet, după definiţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Nu. Sănătatea ca domeniu de exerciţiu al autorităţii administrative, ca „sector economic neproductiv“ dar mare consumator de resurse, ca subiect de talkshow ori de interviuri în direct la matineu sau în prime time, sănătatea ca piatră de moară pentru ieşirea din criza economică, sau chiar ca exemplu de neputinţă în asigurarea responsabilităţilor ce îi revin... Aceasta este perspectiva care ţine prima pagină în ultima vreme. Şi pe bună dreptate. (...) "> (Re)forma fără fond - Viața Medicală
Newsflash
OPINII

(Re)forma fără fond

de Dr. Aurel F. MARIN - apr. 15 2011
(Re)forma fără fond

    Evenimentele din ultimele zile au readus în atenţia generală Sănătatea. Şi nu ne referim aici la starea de bine fizic, mental şi social complet, după definiţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Nu. Sănătatea ca domeniu de exerciţiu al autorităţii administrative, ca „sector economic neproductiv“ dar mare consumator de resurse, ca subiect de talkshow ori de interviuri în direct la matineu sau în prime time, sănătatea ca piatră de moară pentru ieşirea din criza economică, sau chiar ca exemplu de neputinţă în asigurarea responsabilităţilor ce îi revin... Aceasta este perspectiva care ţine prima pagină în ultima vreme. Şi pe bună dreptate. (...)
 

    Evenimentele din ultimele zile au readus în atenţia generală Sănătatea. Şi nu ne referim aici la starea de bine fizic, mental şi social complet, după definiţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Nu. Sănătatea ca domeniu de exerciţiu al autorităţii administrative, ca „sector economic neproductiv“ dar mare consumator de resurse, ca subiect de talkshow ori de interviuri în direct la matineu sau în prime time, sănătatea ca piatră de moară pentru ieşirea din criza economică, sau chiar ca exemplu de neputinţă în asigurarea responsabilităţilor ce îi revin... Aceasta este perspectiva care ţine prima pagină în ultima vreme. Şi pe bună dreptate.
   În România, profesia medicală rămâne singura încorsetată în chingile unui sistem autoritarist-etatist. Promisiunile, declaraţiile şi chiar timidele încercări de reformă, de descentralizare de până acum nu au reuşit să urnească lucrurile în direcţia bună. Descentralizarea spitalelor, proclamată şi oarecum legiferată, rămâne declarativă. Statul a recunoscut că nu este un bun manager şi a înţeles să cedeze comunităţilor locale administrarea unităţilor sanitare cu paturi care asigură servicii medicale pentru comunităţi mai mult sau mai puţin restrânse. Pentru ca, apoi, acelaşi pol de autoritate să treacă peste orice „descentralizare“ şi să decidă, în multe cazuri în pofida intereselor exprimate de reprezentanţii comunităţilor respective, închiderea spitalelor. În absenţa pârghiilor legale necesare, s-a găsit şi soluţia: tăierea finanţării prin promovarea unei serii de hotărâri de guvern, ordonanţe de urgenţă şi ordine de ministru (a se vedea şi Update legislativ, pag. 2). E de neînţeles de ce, dacă spitalele de care Ministerul Sănătăţii se debarasase deja, transferându-le autorităţilor locale, erau ineficiente şi nu puteau asigura sănătatea populaţiei, nu au fost lăsate fie în grija noilor responsabili, fie pe seama comisiilor de acreditare. Poate pentru că acestea din urmă nu există decât formal? Cu alte cuvinte, s-ar putea înţelege că MS nu are încredere în propriile mecanisme, proceduri şi instituţii pentru a asigura calitatea actului medical în sistemul de sănătate românesc.
   Apoi, reorganizările, comasările şi desfiinţările de spitale propuse în ultima vreme par lipsite de logică. De ce? În primul rând, Ministerul Sănătăţii foloseşte ca principală justificare pentru aceste propuneri şi decizii noile criterii de clasificare a spitalelor. Pe care, întâmplător sau nu, tot MS le-a emis. Au căzut deja victime acestei politici o serie de centre de excelenţă, supraspecializate pe domenii înguste, dar centre de vârf, cu activitate comparabilă cu a altor centre similare din Europa. Cu alte cuvinte, pentru ca unul sau altul din spitalele mari să poată intra în „patul lui Procust“ (al MS), s-a preferat să se renunţe la excelenţă... Chiar dacă mai simplu şi mai raţional ar fi fost să se creeze mici compartimente de urgenţă pe domeniile care lipseau în marile spitale către care s-a îndreptat grija Ministerului. Apoi, şi de această dată raţiunile economice se pare că ar fi contat, mari institute cu prestigiu şi rezultate au fost propuse pentru comasare. Doar pentru că... decidenţilor li s-a părut că domeniile de activitate ar fi oarecum înrudite. Fără însă să-i întrebe şi pe cei în cauză. Mai mult, prin aceste măsuri intempestive au reuşit să distrugă buna colaborare şi apropierea care se înfiripase între vârfurile specialităţilor în cauză.
   Putem spune, fără să greşim, că se adoptă o serie de măsuri concertate, al căror rezultat este însă... deconcertant. Nu principiile şi bazele solide sunt cele care fac obiectul lungii serii de noi reglementări, ci spoirea în tonuri şi nuanţe a faţadei. Comasăm spitale aflate la kilometri (chiar zeci) distanţă şi pretindem că ele vor acţiona unitar... Spunem că trebuie să scădem numărul de paturi, ţintind spre media europeană, fără să ţinem seama că în unele ţări europene psihiatria este demult dezinstituţionalizată. Comparăm mere cu pere. Şi pretindem că facem economie de fonduri. Pe care apoi le orientăm către noi programe naţionale (a se vedea cel de fertilizare in vitro), vorbind din nou de media europeană a succesului FIV, în loc să ştim exact ce se poate face în ţara noastră. Transformăm spitalele în cămine de bătrâni, deşi tendinţa modernă este aceeaşi, a dezinstituţionalizării şi a păstrării laturii sociale a vieţii la vârsta a treia.
   În absenţa unor reforme coerente, profund interesate de asigurarea sănătăţii populaţiei şi de progres, sistemul de sănătate românesc va rămâne în continuare etatizat, supus ingerinţelor politice şi lipsit de eficacitate şi eficienţă. Asta ne dorim?...
 
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe