Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Relaţia medic-pacient, experienţe personale

Viața Medicală
Dr. Valentin PANTEA vineri, 5 august 2022

În ziua de astăzi, pacientul își dorește un medic care să ţină cont și de dorinţele lui, considerând că el, pacientul, are destule cunoștinţe medicale pentru a discerne ce e bine și ce e rău pentru sine.

Eu am ales să fiu un medic-paternalist, convins fiind că oricât de mult ar citi pacientul pe net, nu va ști mai bine decât un specialist ce e mai bine pentru el.

Relaţia dintre medic și pacient se modifică de-a lungul timpului, odată cu evoluţia societăţii. În ultima perioadă, pacientul își dorește un medic colaborator, care să ţină cont și de dorinţele lui, considerând că el, pacientul, are destule cunoștinţe medicale pentru a discerne ce e bine și ce e rău pentru sine. În practica mea medicală am întâlnit prea des pacienţi care consideră că sunt bine informaţi, pentru că le-a spus o vecină sau cineva din piaţă despre boala lor.

        Din păcate, acest mod de informare a fost mai evident în pandemie. Atunci au existat foarte multe surse de informare manipulatoare, iar pacientul devenise anxios, fiind și mai ușor de influenţat de știrile false.

        În urma acestor manipulări și a naivităţii pacienţilor, printre altele, a scăzut rata de vaccinare a copiilor. Asta pentru că, la un moment dat, „vocea străzii” sugera că medicul de familie ar vaccina copiii cu vaccin anti-COVID. Am reușit cu greu să-i conving pe părinţi că totul e doar un zvon, că pentru copii folosim de ani întregi aceleași vaccinuri.

pt pantea-1624656550

Știinţă de pe net

        Legat de vaccinare, merită să mai amintesc despre refuzul unui cuplu de a-și vaccina copilul. Mama, absolventă de liceu, mi-a zis că „știm și noi a citi de pe net cât rău face un vaccin”. Oricât am încercat să le explic beneficiile vaccinurilor, nu am reușit să-i conving. Mai mult, tatăl, inginer, s-a prezentat ulterior la cabinet solicitând să vaccinez copilul doar „pe hârtie”. Nu doar că l-am refuzat, dar le-am și solicitat să-și caute un alt medic de familie, întrucât eu nu-mi asum riscul de-a avea pe listă copii nevaccinaţi.

        Din păcate, am parte și de pacienţi care au citit pe net, care au deja un diagnostic, și acum doar solicită un tratament (pe cât posibil, pe cel pe care-l știu de pe net). Cel mai recent caz (și mai hazliu) a fost cel al unui pacient relativ educat, care s-a prezentat la cabinet spunându-mi că a citit pe net și că are simptomele unei intoxicaţii cu sâmburi de cireșe (recunosc că nu am știut că există o asemenea patologie). Bărbatul se simţea slăbit, dar nu corela starea lui cu diareea provocată de dozele mari de sare amară pe care soţia i le administrase timp de două zile.

L-am convins că nu e vorba de intoxicaţie, i-am prescris un tratament, promiţându-i că dacă nu se vindecă, o să-l trimit la un „specialist” în oraș. Pacientul revine la circa o săptămână recuperat, dar dezamăgit de faptul că dacă nu ia Anghirol îi revin simptomele sindromului dispeptic biliar. L-am trimis la oraș, la o colega gastroenterolog, care i-a schimbat tratamentul, administrându-i Fiobilin (pacientul are un colecist malformat).

La medic, ca la piaţă

        Dintre pacienţii mai vârstnici, unii îmi mai solicită „un film la plămâni”, motivând că au pneumonie și că așa e obiceiul de pe vremuri, să facă un „film la plămâni”. De parcă medicul nu poate stabili diagnosticul de pneumonie fără radiografie toracică sau de parcă „filmul la plămâni” ar avea efect terapeutic. Evident că le explic că la medic nu se prezintă ca la piaţă, unde cer ce au nevoie, și insist că la medic spun ce simptome au și îl lasă pe acesta să decidă asupra diagnosticului și a planului de recuperare.

Tot legat de pneumonie, deseori trebuie să explic că plămânul nu doare, și că o pneumonie presupune febră și tuse. În absenţa acestor simptome, cel mai probabil, durerile de spate sunt mai degrabă dorsalgii cu origine la nivelul coloanei vertebrale.

Când „duritatea” salvează vieţi

        În general am grijă să-mi menajez pacienţii, neexpunându-i unor stresuri inutile. Însă nu pot să uit un caz în care am fost nevoit să fiu dur pentru a salva viaţa unui pacient. Pacientul, în vârstă de 35 de ani, inginer, cu COVID și obezitate morbidă, cu SO2<90, refuza internarea pe motiv că „dacă e, el vrea să moară acasă”. Telefonic i-am explicat că e alegerea lui, că eu nu-l pot obliga să se interneze, dar că trebuie să se gândească la faptul că în cazul decesului, îi va rămâne soţia văduvă la 30 de ani și copilul orfan la 10 ani. Din fericire, pacientul a înţeles că alegerea lui implică și familia și a decis să solicite ambulanţa în vederea internării în spital. Ulterior, familia mi-a mulţumit pentru „duritatea” și eficienţa comunicării.

        Din cele scrise mai sus se poate lesne înţelege că sunt un medic „anacronic”, care nu prea ţine cont de dorinţele pacienţilor. Am ales să fiu un medic-paternalist, convins fiind că oricât de mult ar citi pacientul pe net, tot nu va avea cunoștinţele și experienţa unui medic și, ca atare, nu va ști mai bine decât un specialist ce e mai bine pentru el. Iar dacă se întâmplă ca un pacient să nu-mi respecte indicaţiile și revine nevindecat, îi cer să-și asume eșecul. Mi se pare firesc ca pacientul să-și asume alegerile făcute și să înveţe din această experienţă neplăcută.

         În încheiere nu pot să nu amintesc păţania unei cunoștinţe românce, care, fiind stabilită în Elveţia, se prezintă la medicul de familie de-acolo și-i spune: „Domnule doctor, pe mine mă doare ficatul”. Medicul îi răspunde prompt: „Doamnă, știu și eu unde e ficatul; mie-mi arătaţi unde vă doare”.

Etichete: relatia medic-pacient comunicare medic-pacient

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.