Cine se uită la televizor sau citește
site-urile de știri din România are impresia că pacienții și medicii sunt în
război. Că în spitale este dezastru, ca și în cabinetele medicilor de familie
sau ale altor specialiști. Cum poți să schimbi această imagine nefericită? Cum
să lupți cu mecanismul de selecție a știrilor care acționează astfel încât nu
se vede nimic bun, dar sunt scoase în evidență orice necazuri, orice
neîmpliniri? Nu are rost să ne lamentăm, reproșând presei că ar căuta doar
conflicte. Asta vrea publicul și probabil că și noi privim la fel, din afară,
alte domenii pe care nu le cunoaștem îndeajuns de bine.
La Colegiul Medicilor din Municipiul
București (CMMB) am considerat că este mai util să încercăm să demonstrăm că în
realitate lucrurile stau altfel. Am deschis dialogul atât cu mass-media, cât și
cu pacienții. Am organizat întâlniri periodice cu reprezentanții asociațiilor
de pacienți și am pornit proiecte comune, cel mai important fiind demersul de
modificare a reglementărilor privind asigurarea cazurilor de malpraxis.
Consultările online pe care le-am organizat în interiorul breslei au stat la
baza acestor inițiative. Rezultatele acestor consultări ne-au determinat
deciziile și ne-au permis să aducem argumente în dezbaterea publică. Am arătat,
astfel, care sunt principalele probleme întâmpinate de medicii tineri și ne-am
bucurat să constatăm că, poate și în urma eforturilor noastre, au început să
fie luate măsuri pentru a stopa exodul în Occident.
Prin chestionare difuzate în mediul online
am întrebat deopotrivă medici și pacienți cum s-ar putea îmbunătăți relația
dintre aceștia. Cercetarea a fost efectuată în perioada decembrie 2016–ianuarie
2017. Ne-am bucurat să constatăm că pacienții apreciază în proporție de 73%
drept bună și foarte bună relația cu medicul (49% foarte bună, 24% bună). O
surpriză, dacă ne raportăm la fluxurile de știri, unde lucrurile par a sta
invers.
Trebuie să recunoaștem că în 12% din cazuri
relația este considerată nesatisfăcătoare. Comunicarea informațiilor necesare
pacientului a fost considerată nesatisfăcătoare sau a lipsit în 15% din cazuri.
Poate nu pare mult, dar ne dorim ca aceste aspecte să tindă spre zero, așa că
sunt necesare analize aprofundate, care să releve cauzele lipsei de comunicare
dintre medic și pacient. Este evident că timpul scurt alocat vizitei generează
probleme ambilor actori implicați în actul terapeutic. Atât medicii, cât și
pacienții identifică „încrederea” drept un factor important, care influențează
calitatea relației și rezultatul tratamentului.
Marea majoritate a medicilor apreciază
drept bună și foarte bună relația cu pacienții (88%). Principala problemă
întâmpinată în relația cu pacientul este lipsa încrederii/a respectului, spun
medicii. Urmează lipsa educației pacienților, informațiile luate de pe internet
și restricțiile birocratice/de sistem, arată rezultatele chestionarelor.
Pentru a valorifica mesajul transmis de
medici și pacienți prin aceste consultări, ne propunem focalizarea asupra a
ceea ce putem schimba, a aspectelor care țin de aria noastră de competență. De
exemplu, vom folosi datele colectate pentru a arăta decidenților că este nevoie
de mai mulți medici, astfel încât medicul să poată petrece mai mult timp cu
fiecare pacient în parte, și vom încerca să convingem Casa de Asigurări de
Sănătate să mărească timpul consultației. De asemenea, vom propune ca în timpul
rezidențiatului, indiferent de specialitate, tinerii medici să participe la
cursuri de comunicare și, mai ales, să fie abilitați să stea mai mult de vorbă
cu pacienții, pe înțelesul acestora.
Comunicarea este o dimensiune a relației
medic–pacient care poate fi îmbunătățită prin efortul asociațiilor de pacienți
și a organizațiilor profesionale ale medicilor. Este o cerință a pacienților
(majoritatea consideră cursurile de comunicare drept obligatorii),
conștientizată pe deplin de medici. Mai mult, Universitatea și Colegiul
Medicilor de la nivel local sunt identificate drept responsabile pentru
furnizarea acestor cursuri. Pregătirea profesională continuă este alt domeniu unde
CMMB poate interveni direct și chiar a făcut acest lucru, în ultimul an
acționând deja pentru creșterea nivelului de pregătire profesională și
îmbunătățirea comunicării.
Programele derulate de CMMB vin în sensul
solicitărilor medicilor și pacienților, așa cum arată rezultatele consultărilor
publice online: CMMB a investit mai mult în EMC și comunicare (conferința
anuală, noul site, consultări online) și în educația publicului pentru
sănătate. Reprezentanții asociațiilor de pacienți au propus CMMB participarea
în comun la conferințe, forumuri și seminarii. În cadrul acestor întâlniri,
medicii vor afla mai multe despre activitatea asociațiilor, astfel încât
pacienții cu unele afecțiuni cronice să poată fi îndreptați către asociațiile
de profil. În acest fel, pacienții vor avea mai multe informații corecte despre
boala cu care au fost diagnosticați.
De asemenea, s-a propus ca pe site-urile
societăților medicale să apară și o pagină dedicată pacientului, cu informații
corecte, dar pe înțelesul publicului larg. Asociațiile de pacienți au propus
chiar să se ocupe de unele module de cursuri de comunicare pentru medici. Nu în
ultimul rând, asociațiile de pacienți au propus și un parteneriat CMMB pentru
puncte de vedere comune în unele situații prezentate în mass-media, care
influențează negativ relația dintre medic și pacient.
Rămâne ca noi, medicii, să avem puncte de
vedere comune. Și, înainte chiar de comunicarea cu pacientul, să comunicăm
între noi. Ceea ce nu am întrebat încă, prin chestionarele online, este câți
dintre medici dau un telefon colegului, pentru a-i semnala o greșeală sau
pentru a lămuri un aspect discutabil al tratamentului, înainte de a-i reproșa
public conduita terapeutică. Public însemnând nu neapărat în presă, ci în fața
bolnavului.
