Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Rememorări

Viața Medicală
Dr. Maria DRAGOTĂ joi, 12 aprilie 2012
   Fundaţia Spandugino din Bucureşti are printre proiectele ei readucerea în actualitate, prin demersuri editate sau orale, amintirea unor figuri emblematice ale medicinii din ţara noastră, cu scopul de a întări amintirea reperelor de mare valoare, demnitate ori prestigiu ale şcolii româneşti de medicină. Astfel, la 24 martie a.c., au fost co­me­moraţi: eminentul cercetător ştiinţific, endocrino­logul Theodor Spandonide (1920–2011), care a lucrat o viaţă la Institutul de Endocrinologie „C. I. Parhon“ din Bucureşti, şi marele anato­mist, filosof şi scriitor Grigore T. Popa (1892–1948), precursor al neuroendo­crino­logiei. Iniţiativa aparţine dnei Lavinia Spando­nide, preşedinta Fun­daţiei Spandugino, iar personalitatea celor come­moraţi a fost evo­cată de dl prof. dr. C. D. Zeletin, membru al Aca­demiei de Ştiinţe Medicale, preşedintele Socie­tăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti din România.
   Dr. Theodor Spandonide a ilustrat sectorul de cercetare preclinică, în special biochimică, a Institutului de Endocrinologie „C. I. Parhon“ din Bucureşti, latură căreia creatorul Institutului i-a acordat încă de la început o statornică importanţă. A condus mai întâi secţia de fiziologie, apoi pe cea de imunochimie, într-o permanentă colaborare cu clinica. Temele pe care le-a ilustrat au fost: maladia hipertensivă, ateroscleroza şi competenţa imunologică la tireopaţii vârstnici, senescenţa reprezentând o preocupare majoră a primului nostru aşezământ de endocrinologie. Acestor teme li s-au adăugat studiile privitoare la metabolismul hormonilor suprarenali în maladia Adisson şi în boala Cushing a vârstnicului. Între 1969 şi 1973, a fost secretarul ştiinţific al Academiei de Ştiinţe Medicale. După încheierea mandatului, a revenit la Institut, îndreptându-şi interesul spre investigarea biochimismului endocrinopatiilor cu izotopi radioactivi. Unitatea nucleară de aici a fost printre cele dintâi din ţară. Lucrând sub îndrumarea profesorilor C. I. Parhon, Şt. M. Milcu şi a Marcelei Pitiş, dr. Th. Spandonide s-a bucurat de mediul foarte intelectualizat al Institutului, într-o ambianţă ştiinţifică în care erau cultivate filosofia şi artele.
   Prof. dr. Grigore T. Popa, savant cu importante descoperiri în anatomie şi „primul mare spirit eroic al învăţământului superior de medicină“, cum l-a definit prof. dr. C. D. Zeletin în alocuţiunea sa, a rămas cunoscut în istoria medicinii universale prin descoperirea, împreună cu anatomista australiană Una Fielding, a legăturii vasculare de tip port dintre hipofiză şi hipotalamus, publicată în anul 1930, în revista The Lancet, structură cunoscută sub numele de „sistem port hipofizar“. Profesor de anatomie mai întâi la Facultatea de Medicină din Iaşi, apoi la cea din Bucureşti, căreia avea să-i fie decan, Gr. T. Popa a fost în acelaşi timp şi scriitor, abordând proza beletristică, dar mai ales pe cea eseistică. Împreună cu Mihail Sadoveanu şi G. Topîrceanu, a întemeiat im­portanta revistă Însemnări ieşene (1936–1940), publicaţie de prestigiu care a luat locul „Vieţii româneşti“, după mutarea ei în Capitală. Aici şi-a publicat numeroasele eseuri, texte filosofice, nuvele şi schiţe, dar mai ales note ferme, clare şi adânci, prin care-şi expunea concepţia profund demo­cratică, opusă drastic fascismului şi comunis­mului. Multe din textele publicate în „Însemnări ieşene“ stau la baza unor studii ample ori volume ca: Paralaxa gândirii, Viaţă şi societate, Cultură şi civilizaţie, dar mai ales Reforma spiritului, carte reprimată de puterea comunistă şi apărută în inte­gralitatea ei abia în zilele noastre. Reforma spiritului consta, în viziunea lui Gr. T. Popa, în formarea de gânditori care să ferească lumea de simplism, primitivism şi sclavia dogmatică. Excela în intuiţia valorică. În acest sens, îi revine marele merit de a fi intuit excepţionala valoare ştiinţifică a colaboratorului său, George Emil Papade, şi de a-l fi recomandat călduros Institutului Rockefeller din New York pentru studii avansate şi cercetări. Viitorul i-a confirmat simţul valoric: în 1974, George Emil Palade a fost distins cu Premiul Nobel pentru medicină, fiind astfel primul român consacrat cu această înaltă distincţie. Regimul instalat de sovietici în ţara noastră l-a supus unei crunte persecuţii, pe care savantul le-a înfruntat deschis, în demersuri temerare. De pildă, în 1947, a susţinut la Ateneul Român conferinţa „Morala creştină şi timpurile actuale“, care a avut ca urmare demiterea imediată din funcţia de decan al Facultăţii de Medicină şi, nu după multă vreme, din conducerea ARLUS şi din Academia Română. Aceste abuzuri nemaiauzite au declanşat cea mai vibrantă şi îndelungată mişcare studenţească de apărare a unui profesor ameninţat cunoscută vreodată nu numai în istoria Facultăţii de Medicină din Bucureşti, ci în istoria întregii vieţi universitare româneşti. Mişcările studenţeşti de atunci, cerând respectarea valorii intelectuale şi a dreptăţii, îşi aşteaptă încă istoriograful.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.