Într-o
lume bântuită de nelinişti, în care valorile morale şi spirituale sunt uneori
simple utopii, reîntoarcerea la istorie, cunoaşterea şi înţelegerea realelor
valori pe care aceasta le pune în evidenţă, poate fi un pas spre descoperirea
propriului nostru drum. Ţinând cont de acest lucru, cunoaşterea istoriei
medicinii trebuie să fie un deziderat pentru orice medic. Nu poţi să fii un
medic adevărat dacă rădăcinile tale nu sunt adânc înfipte în trecutul medical
al naţiunii şi al lumii.
Desfăşurarea
şi în 2011 a Reuniunii Naţionale de
Istoria Medicinii la Braşov a oferit prilejul de a reaminti celor care au
uitat cât de important pentru formarea spirituală şi morală a unui medic este
studiul istoriei medicinii. Temele reuniunii din acest an au fost: Medicina populară şi popularizată în
trecutul medicinii româneşti, ASTRA
medicală – 150 de ani, Medicina de
laborator – repere iatroistorice, Campaniile
de sănătate publică – componente ale asistenţei medicale din România şi Varia. Au participat cercetători în
domeniul istoriei medicinii, membri ai Societăţii Naţionale de Istoria
Medicinii, profesori universitari şi studenţi din Bucureşti, Iaşi şi Braşov.
Reuniunea
din acest an s-a desfăşurat sub auspiciile Societăţii Naţionale de Istoria
Medicinii, ale Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii „Transilvania“
Braşov, ale colegiilor medicilor şi farmaciştilor Braşov, ale ordinelor judeţene
ale asistenţilor medicali şi, respectiv, biochimiştilor, biologilor şi chimiştilor,
ale Comitetului Român de Istoria Filozofiei Ştiinţei şi Tehnicii – filiala Braşov.
Alături
de nume consacrate ale iatroistoriei româneşti, care au prezentat lucrări în
cadrul reuniunii (prof. dr. Nicolae Marcu– Asimilare, organizare şi creaţie ştiinţifică originală în medicina modernă
românească; dr. Constantin Bogdan – Mari personalităţi ale medicinii:
popularizatori şi educatori ai sănătăţii; prof. dr. Dana Baran – Medicina
populară în strategiile Societăţii de Medici şi Naturalişti Iaşi; farm.
Maria-Gabriela Suliman, Antoaneta Lucaşciuc – Revista Farmaciei, izvor
documentar pentru terminologia populară a medicamentelor; dr. Felix Marian –
Activitatea desfăşurată de secţia medicală a despărţământului „Astra“ din
Sighetu Marmaţiei în perioada interbelică; dr. Sebastian Nicolau – Profesorul
Eugeniu Proca, pionier al transplantului renal din România), remarcăm apariţia
unor tineri cercetători preocupaţi de istoria medicinii româneşti (dr. Andrea
Neculau – Premise socio-istorice în apariţia organizării sanitare în România;
dr. Keresztes Alexandru, prof. dr. Liliana Rogozea – 220 de ani de medicină
militară la Braşov) şi a unor studenţi care, împreună cu profesorii de
specialitate, au realizat cercetări în acest domeniu (Mihai Stănescu, prof. dr.
Ana Carata – Sanitatis Studium...
Arta de a trăi sănătos – mens sana sit in
corpore sano; Oana Santa, prof. dr. Liliana Rogozea – Campanii sanitare în
prima jumătate a secolului XX în Braşov).
Tot în
cadrul reuniunii, a fost prezentat şi volumul dlor prof. dr. Benone Duţescu şi
prof. dr. Mircea Beuran: „Serviciile chirurgicale de urgenţă – etape istorice şi
semnificaţia lor“. Realizată prin colaborarea dintre un profesor de istoria
medicinii şi un profesor de chirurgie, lucrarea reprezintă un material de
sinteză util deopotrivă istoricilor medicinii, diriguitorilor sistemului de sănătate
românesc, dar şi celor care lucrează în serviciile de urgenţă, pentru a înţelege
evoluţia şi particularităţile dezvoltării asistenţei de urgenţă din România.
Participarea
şi în acest an a unor studenţi la lucrările reuniunii ne determină să considerăm
că iatroistoria românească va putea continua şi că, în anii următori, nu vor înceta
acţiunile de a aduna cele mai valoroase documente privind evoluţia medicinii şi
a farmaciei.
Oraşul de la
poalele Tâmpei, aflat nu doar în centrul geografic, ci şi în cel cultural al
României, este locul în care s-au dezvoltat nu numai tehnica, ci şi cultura, în
care datorită spiritului de iniţiativă, a celui combativ, inclusiv medicina a
avut cond
iţiile necesare să se dezvolte, realizând o continuitate şi o unitate
remarcabilă între medicina dezvoltată de-o parte şi de alta a Carpaţilor. Aşa
cum arăta şi acad. V. L. Bologa: „Precum a fost în toată mişcarea noastră
culturală, astfel şi în medicină Braşovul a ştiut să fie fruntaş“. 
