În fiecare an, la 31 mai, Organizația
mondială a sănătății (OMS) și partenerii săi marchează Ziua mondială fără
fumat, încercând să sublinieze cu această ocazie riscurile adiționale asociate
consumului de tutun și măsurile eficace de reducere a acestuia. În 2017, tema
principală este: „Tutunul – o amenințare pentru dezvoltare”. De ce s-a ales
această temă? Pentru că industria tutunului amenință dezvoltarea economică a
tuturor țărilor și sănătatea cetățenilor. OMS încearcă astfel să determine, din
partea guvernelor și a publicului, acțiuni de promovare a sănătății și
dezvoltării, prin includerea controlului tabagismului în agendele naționale,
prin susținerea statelor și a societății civile în combaterea interferențelor
industriei tutunului în procesul politic și prin încurajarea publicului și a
partenerilor naționali, regionali și globali să dezvolte și să implementeze
strategii de prioritizare a acțiunilor pentru controlul tabagismului. OMS își
propune să nu permită ca vreo țară să rămână în urmă în această luptă de
diminuare a deceselor premature prin boli netransmisibile. Pentru aceasta,
Convenția-cadru pentru controlul tutunului (FCTC) trebuie implementată până la
capăt, cu atât mai mult cu cât aproape șase milioane de oameni mor anual din
cauza fumatului. Dacă nu se trece la acțiune, în 2030, numărul acestor decese
va ajunge la opt milioane (80% în țările cu venituri mici sau medii). Toate
acestea în condițiile în care în fiecare an 4,3 milioane de hectare sunt
alocate tutunului, cu despăduriri între 2 și 4% anual și cu producerea a peste
două milioane de tone de deșeuri solide.
Ce aduce nou România, cu cele 40.000 de
decese anuale cauzate de fumat, pe acest drum de control al tutunului? O înscriere
pe un traseu european modern, generată de noua lege antifumat, care a intrat în
forță în martie 2016, cu beneficii care nu au întârziat să apară pe multiple
planuri. Saltul făcut pe Scala de control al tutunului o dovedește din plin,
dacă ne gândim că este cel mai spectaculos salt făcut în timp pe această scală
de o țară monitorizată în acest domeniu. Pentru prima data în istoria agitată a
acestei lupte antifumat, România a traversat niște bariere greu de imaginat
pentru o țară venind din Europa de Est: a urcat douăsprezece poziții și a
intrat în zona primelor zece țări „verzi”. Saltul s-a datorat în primul rând
adoptării legislației de interzicere a fumatului în spațiile publice închise,
adoptării Directivei europene privind produsele din tutun, precum și inițierii
celei mai ample dezbateri pe teme de sănătate în spațiul public odată cu
modificările legislative. Saltul este reflectat și de realitățile românești,
prin susținerea fără precedent, în rândul populației generale, a politicilor de
control al consumului de tutun, susținere evaluată la 85%.
Cu ocazia realizării legii amintite, s-a
creat și un „model românesc” de succes, care a activat în slujba nației, dacă
mă gândesc la colaborarea dintre factorii decizionali pentru susținerea acestei
legi. A fost o colaborare largă, în cadrul unei puternice coaliții „România
Respiră”, unde fiecare a contribuit cu expertiza sa în domeniu. Astfel,
societatea civilă a venit cu cele peste două sute de asociații de tineret,
copii, mame și pacienți, societățile medicale, colegiile medicale, universitare
și academice, cu o coaliție care a funcționat foarte bine. În prima linie s-au
aflat Societatea Română de Cardiologie, Societatea Română de Pneumologie,
Fundația Română a Inimii, Forumul Național de Prevenție, Societatea Națională
de Medicină a Familiei. Coaliția a beneficiat de sprijinul nemijlocit al unor
rețele internaționale precum: European Network for Smoking and Tobacco
Prevention, birourile OMS sau Campaign for tobacco free kids/Bloomberg
initiative for tobacco control.
Drumul nu se oprește aici. OMS descrie
următoarele șase măsuri, cuprinse, de altfel, în legile de transpunere a FCTC
(ratificată de majoritatea țărilor, inclusiv România): taxarea produselor din
tutun; interzicerea fumatului în spațiile publice închise; informarea și
creșterea nivelului de conștientizare în rândul populației generale, incluzând
campanii de informare publică, acoperire în mass-media, publicarea de studii și
date relevante; interzicerea oricărei forme de publicitate și promovare a
produselor din tutun; imagini și avertizări directe și de dimensiuni mari pe
ambalajele produselor din tutun; susținerea asistenței și tratamentului în
vederea renunțării pentru persoanele dependente de tutun, incluzând creșterea
accesului la medicație.
România nu se va opri aici. Datorită
sprijinului factorului politic, al comisiilor parlamentare de sănătate, al
ultimilor doi miniștri ai sănătății, al președintelui țării și al factorilor
politici, s-a trecut la un plan și un program extins: „Generația 2035 – o
generație fără fumat”. Toți cei angajați în aceste acțiuni sunt conștienți că
31 mai 2017 nu consfințește decât un moment din lupta de control al
tabagismului în România. Drumul este anevoios și ne așteaptă alte bătălii,
pentru: interzicerea promovării la punctele de vânzare; redefinirea fumatului
(să acopere și noile variante tehnologice – tutunul încălzit, care nu arde;
interzicerea completă a sponsorizării; interzicerea publicității la punctul de
vânzare.
Există deja și un obiectiv viitor important:
pachetul neutru, unde țări precum Australia, Anglia, Irlanda, Franța sau
Ungaria au făcut un pas important, demonstrând că este un element important
pentru cuparea dependenței și pentru controlul la distanță al pandemiei de
tabagism. Toate aceste obiective presupun eforturi conjugate și ele vor permite
menținerea și pe viitor a poziției actuale în această luptă unică pentru
protecția unei națiuni.
