Newsflash
OPINII

Romanticul cu temperament frământat

de Claudia VOICULESCU - apr. 30 2014
Romanticul cu temperament frământat
   La 30 noiembrie 2013, de Sf. Andrei, a plecat dintre noi, tot atât de discret precum a trăit, medicul poet, prozator şi traducător Pan Izverna, pe numele său Pantelie Tărăbâc. Cel care a văzut lumina zilei la 27 iunie 1937 în Malovăţ, judeţul Mehedinţi, din părinţii Maria (născută Hurduc), moaşă, şi Alexandru Tărăbâc, învăţător, a urmat şcoala primară în comuna natală, Liceul Traian din Turnu-Severin şi Facultatea de Medicină din Bucureşti, pe care o absolvă în 1961. Practică medicina generală şi pediatria în localităţi din judeţele Bacău (Oneşti, Bârsăneşti), Călăraşi, Constanţa, Prahova până la vârsta de 38 de ani, după care se dedică scrisului şi medicinii misionare. Debutează literar cu o proză, în 1965, în revista „Luceafărul“ şi cu o poezie, în 1969, în revista „România literară“.
   Îl cunoscusem prin 1969 în selectul cenaclu al medicilor (numit mai întâi A. P. Cehov şi apoi V. Voiculescu), condus pe atunci de medicul Toma Beuran şi apoi de medicul neurolog Romulus Dinu.

 

Un autentic romantic

 

   Pan Izverna a scris mult. Are 14 volume de versuri în diverse registre lirice. Predomină în ele fabulosul şi mitologicul, peisajele de toamnă, registrul fantasticului, izvoarele folclorice îmbinate cu un stil livresc şi intelectualist şi o palidă formă de ermetism. Totul – cu sinceritate şi adâncime. Dar în forul său intim era un autentic romantic, cu un temperament frământat, introspectiv, aspirând către imuabil. Etalează cât se poate de discret sentimentele sale intime, exprimându-le totuşi într-un stil limpede şi expresiv, sub forma unor meditaţii. Dau exemplu una din cele cinci variante ale rondelului intitulat „Rondelul infernal“ (din volumul „Rondelul tainelor“): „O să plutim pe Acheron/Tu mim bufon şi eu Mimante/Cu nimfele din Helicon/Tivilichii şi aspirante//Canoanele cu Laocoón/Tantal Sisif Polidamante/Le-om prăvăli în Acheron/În uralii beligerante//Iară pe Cerber şi Plutón/ I-om înseta sub diamante/Şi furiile-ntr-un furgon/Le-om otânji cu două boante…//O să plutim pe Acheron…“.
   Doar câteva dintre volumele de poezii publicate, pe care critica literară nu s-a înghesuit să le ia în seamă la timpul ieşirii lor de sub tipar, sunt „Arhipelag de noapte“, „Cuaternar“ şi „Rondelul tainelor“. Medicul-scriitor a lăsat în urma sa şi volume de proză, cum ar fi „Bătrânul anticar şi alte proze“, „Epifaniile poetului şi ale poeziei (Eseuri)“. Întotdeauna găsim în substratul lor un îndemn moralizator. Scrisul lui poartă pecetea stilului simplu, fără înzorzonări inutile.

 

Doctor fără de arginţi

 

   Pan Izverna era un bun creştin şi un mare credincios. ţinea posturile şi mergea la biserică. Acest intelectual de înaltă clasă avea o dragoste de neam şi ţară cum rar mi-a fost dat să văd la alţi semeni. Era un adversar categoric al comunismului pe care-l ura din toată fibra lui de român patriot. De asemenea, era adversarul poltroneriei şi al servilismului de conjunctură. Coloana lui rectilinie nu ştia să se aplece. Nici nu vroia şi nici nu accepta aşa ceva. Deşi nu mai practica medicina oficial, făcea misionarism. Mergea la cei suferinzi dându-le ajutor neprecupeţit şi sfatul cel mai pertinent. Era la curent cu tot ce era nou în medicină. Puteai să te bizui pe diagnosticul pus de el, de medicul iscusit care era. Te ducea, dacă erai în suferinţă, la policlinici şi spitale, la colegi de-ai săi… Era, ca şi patronul său spiritual şi tutelar, Sfântul Mare Mucenic şi doctor Pantelimon, „doctor fără de arginţi“, care nu pretindea de la nimeni vreo plată pentru binefacerile făcute. Era calitatea umană de cel mai adevărat deziderat creştin. Darul de a ajuta, darul creştin şi poezia erau pentru Pan Izverna atât de consubstanţiale, încât acestea îşi sporeau dimensiunile şi se nutreau reciproc. Resortul spiritual era acela al stărilor proiective ale unei sensibilităţi nearătate cunoscuţilor. Odată a mărturisit: „Eu nu m-am socotit niciodată singur pe lume sau Centrul Lumii. M-am gândit numai la prietenii mei, la oamenii suferinzi din această ţară, la cei care au o sănătate primejduită şi la cei care au suferit în temniţe şi care astăzi încearcă să recupereze ceva din viaţa lor“. A îngrijit pe mulţi, uitând de propriile afecţiuni şi neprecupeţind nimic. În anii ultimi ai lui Petre ţuţea, i-a fost alături cu sfatul medical, cu îngrijirea, dar şi cu conversaţia sclipitoare. Se întâlniseră doi intelectuali, doi credincioşi, doi oameni iubitori de neam şi care urau comunismul, îl detestau şi-l incriminau. Mutatis mutandis, amândurora li se potrivea de minune ceea ce afirma Cato cel Bătrân la sfârşitul întâlnirilor din Senatul roman: „Ceterum censeo Carthaginem esse delendam!“ (Şi, pe lângă acestea, socot că trebuie distrusă Cartagina!). Cu alte cuvinte: comunismul! Dar Pan Izverna s-ar mai fi putut lăuda cu prieteniile pe care i le acordaseră şi-l onoraseră un Petre Pandrea (cu al cărui fiu, Andrei Pandrea, fusese coleg la Medicină şi cu care a rămas în prietenie şi corespondenţă până în ultima clipă), un N. Carandino, un Corneliu Coposu, un Pan M. Vizirescu, un Banu Rădulescu, un Sergiu Grossu.

  

Dialog mereu amânat

 

   Neobositul Pan Izverna şi-a dat măsura talentului său şi în traducerea unor scrieri din literatura universală. Energia spirituală care sălăşluia în trupul lui firav părea de nestăvilit. Aşa se face că în palmaresul său de traducător, singur sau în colaborare cu distinsa lui soţie (Mioara Izverna), cu geniala sa fiică (Irina-Diana Izverna) sau cu inegalabila Irina Mavrodin (cumnata sa), se numără destule titluri şi destui autori de versuri şi proză, cum ar fi FranÎois René de Chateaubriand, „Călătorii“, Buffon, „Pagini din Istoria naturală“ (traducerea, prefaţă şi note), Gustave Flaubert, „Jurnale de călătorie“ (în colab. cu Mioara Izverna), Théophile Gautier, „Istoria romantismului“ (în colab. cu Mioara Izverna) vol. I („Istoria romantismului“) şi vol. II („Amintiri romantice“).
   Cam acesta este, pe scurt, portretul unui om care m-a onorat cu prietenia lui. Mereu ne făceam planul să avem un dialog care să fie înregistrat. Mereu era o amânare. Mereu, de ceva ani, spuneam că planul se va materializa cât de curând. Mereu sta ceva în cale: pierderea fiicei sale în 2007, la vârsta de 37 de ani, alergarea sa la căpătâiul unor prieteni bolnavi, diverse alte obligaţii de familie, masa de lucru, propria lui boală, adunatul scrierilor fiicei sale din universităţile olandeză şi americană şi publicarea lor, corespondenţa în engleză cu profesori şi colegi ai fiicei sale din Olanda şi America, alcătuirea unui volum despre fiica sa, boala lui tot mai muşcătoare, avatarurile din timpul din urmă al internărilor sale în spital. Şi chiar nenumărate servituţi care mă ţineau şi pe mine cu piedici. Şi timpul nemilos muşca lupeşte din Pan… Iar trupul şi mintea rezistau cu îndârjire… Cu ultima putere şi-a strâns ultimele poezii într-un volum intitulat chiar „Ultimele“. Ultime au rămas şi regretele de nespus că amânarea a fost spre paguba noastră, a celor care-i ascultam cu nesaţ poveştile, istoriile, poeziile din lirica română şi universală şi altele, şi altele pornite dintr-o memorie excepţională, dintr-o cultură ca de om al Renaşterii. Şi toate atât de fără infatuare dăruite nouă, celor care l-am cunoscut şi am avut norocul de a-i fi prin preajmă în risipirile sale, fără să-i putem cuprinde acel „acum“: „Nu-i de cuprins acest Acum/Nisipul scurs ce îmi învie/Furtuni în piatră ere de scrum/Vechi sarcofage noi sicrie//Mătăhăiesc ca într-un fum/Augur întors din leat o mie/Nu-i de cuprins acest Acum/Nisipul scurs ce îmi învie…/Că prin istorii ultim drum/Mă leapădă şi mă sfâşie/Să vreau să cred că homo sum/Şi mi se-ntâmplă totul mie/Nu-i de cuprins acest Acum“ (Rondelul Acumului, din volumul „Rondelurile“).

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe