Newsflash
OPINII

Sănătatea în campania electorală: false teme de dezbatere

de Dr. Dragoş DAMIAN - mar. 14 2016
Sănătatea în campania electorală: false teme de dezbatere
Campania electorală din 2016 a debutat în forță și „cu dreptul“ și în sănătate: scandaluri, acuze, minciuni, demonstrând încă o dată că acesta este domeniul la care se pricepe toată lumea și care poate furniza subiecte și teme de dezbatere pentru cel puțin trei-patru cicluri electorale pe an. Și pentru că tema obișnuită (și falsă) de dezbatere – prețurile mari la medicamente – a furat startul deja din 2015 (vă amintiți de scăderile de prețuri de anul trecut, care au dus medicamentele la prețul minim din Europa), aș face un inventar al altor teme false care vor fi în centrul dezbaterilor de sănătate din campania electorală 2016, dar care, mai mult ca sigur, nu vor genera soluții implementabile în următorul ciclu electoral (sau vreodată).
     Sistem de sănătate centrat pe pacient. Sistemul de sănătate nu a avut, nu are și nu va avea ca unică prioritate pacientul. Sistemul este clădit în așa fel încât să repartizeze, cu minimum de efort, 30 de miliarde de lei pentru a fi gestionați de cei aproximativ 250–300 de oligarhi care controlează resursele financiare și umane din sistem. Asta nu înseamnă că banii ar fi furați, cât că ei sunt distribuiți „cu dedicație“, astfel că nu ajung în direcțiile care ar putea să facă diferența cu maximum de impact pentru pacient.
     6% din PIB la sănătate. Nu se poate sări de la 3,9% la 6% și este imposibil să se ajungă la 6% în următorul ciclu electoral. Având în vedere că ponderea PIB în veniturile bugetare este în scădere, nici nu poate fi vorba de mai mulți bani (în valoare absolută) pentru următorii cinci ani, dacă cheltuielile cu sănătatea nu vor fi suplimentate și din alte surse. Poate ar fi mai bine să spunem „să dăm pentru sănătate până la 20% din veniturile bugetare“.
     Legea prevenției. Nu avem nevoie de o lege a prevenției (și în orice caz, nu de una de sine stătătoare), ci de o nouă lege a sănătății, cea din prezent datând din 2006 și nemaifăcând față cerințelor și nevoilor de sănătate ale românilor. Cu o lege bună a sănătății, de altfel, nici nu ar fi necesară o lege a prevenției. Altfel spus, o lege bună a sănătății este fundamentată pe prevenție. Legii sănătății i-au fost aduse peste o sută de amendamente în zece ani – un semnal copios că ea trebuie schimbată.
     Pleacă medicii din România. Medicii nu pleacă (doar) din cauza salariilor derizorii pe care le încasează. Pleacă pentru că cei 250–300 de oligarhi care controlează resursele financiare și umane din sistem sunt un obstacol greu de trecut în calea competenței adevărate sau a dezvoltării unei cariere strălucite fără a avea o proptea. E chiar mai rău în perspectivă, pentru că nu e o tendință, ci chiar o realitate: sistemul este lăsat moștenire familiilor celor care îl controlează astăzi.
     Lipsa accesului la medicamente inovatoare este laitmotivul companiilor farmaceutice din timpul campaniilor electorale. Va fi o excelentă temă electorală și în 2016, cu atât mai mult cu cât sistemele tehnice de acces pentru medicamente (vezi tehnologia de evaluare a medicamentelor introdusă în 2014) au devenit indezirabile producătorilor, care dramatizează afirmând că orice medicament nou este ultima șansă a umanității (indiferent că este doar o variațiune pe aceeași temă; de altfel, UE arăta în 2015 că, din zece molecule nou descoperite, cel puțin nouă nu aduc valoare adăugată).
     Asigurările private de sănătate. România, prin cadrul legislativ din prezent, este total neatractivă pentru asiguratorii privați. Mai mult, cei 250–300 de oligarhi de care vorbeam ar fi enorm de indispuși să dea ochii cu companii care vor controla la sânge cheltuirea banilor și rezultatul actului medical, deci se vor asigura că reglementările vor rămâne ostile încă cel puțin cinci ani de acum înainte.
     Șase teme false de discuție electorală de care ne vom izbi în următoarele luni pe toate canalele media; eventual, adăugați un al șaptelea: să construim spitale noi, cât mai multe. Sistemul sanitar nu are nevoie de reformă (și foarte probabil nici de mult mai mulți bani), ci de dezbatere și transparență în actul de legiferare, de investiții bazate pe nevoi documentate, de dez-oligarhizare, de profesionalizarea managementului, de introducere în spitale de standarde, proceduri, ghiduri de bună practică și, mai ales, de control.

 

O versiune a acestui text a apărut și pe zf.ro

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe