Am
solicitat, fără succes, reprezentanţilor tuturor partidelor ca starea sănătăţii
să fie temă principală în dezbaterea pentru campania pentru alegerile
europarlamentare. Comitetul Permanent al Medicilor Europeni a adoptat un
manifest pentru anul electoral 2014, care a fost înaintat tuturor ţărilor care
participă la alegerile europarlamentare şi în care se pledează pentru
abordarea principiului „sănătate în toate politicile“. Am publicat acest
manifest şi în „Viaţa medicală“.
În
aprilie a.c., Colegiul Medicilor din România a făcut un apel către cei care
participă la alegerile europarlamentare să introducă drept principală temă de
dezbatere în campania electorală starea sănătăţii în România, modalitatea prin
care Parlamentul European, prin Uniunea Europeană, poate lua anumite măsuri. A
început campania electorală, dar nu s-a întâmplat nimic. Am plecat de la
premisa de bună-credinţă că partidele noastre politice, fiind atât de epuizate
de grijile ţării şi atât de ocupate, poate nu au ştiut.
Profilaxia
şi prevenţia în domeniul sănătăţii sunt foarte importante, însă sunt subfinanţate.
La nivelul Uniunii Europene, doar 3% din bugetul sănătăţii este alocat pentru
astfel de proiecte, iar în România doar 1,02%. Este vorba de ipocrizia tuturor
politicienilor din Uniunea Europeană şi din afara ei. Nu o să auziţi pe
niciunul care să nu spună cât de importante sunt profilaxia şi prevenţia.
Acestea nu se fac cu vorbe, ci cu proiecte care trebuie să fie finanţate.
Dorim
ca independenţa medicilor să fie declarată şi susţinută, inclusiv legislativ.
De asemenea, susţinem accesul pacienţilor la tratament, însă este dificil să
facem acest lucru în condiţiile în care România acordă doar 4% din PIB-ul său,
în timp ce Franţa, de exemplu, alocă 10% din PIB-ul propriu.
Dacă
nu se vor lua măsuri în acest sens, Colegiul Medicilor din România va solicita
Comisiei Europene aplicarea Directivei timpului de lucru de 40 de ore pe săptămână,
inclusiv gărzile, iar în caz excepţional 48 de ore, inclusiv gărzile.
