Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Stigmatizarea, o problemă a societății

Viața Medicală
Demostene ȘOFRON vineri, 23 martie 2018
    Asociația de Psihiatrie și Psihiatrie Pediatrică a organizat, la Cluj-Napoca, pe 20 martie, Conferința națională „Stigmatizarea în psihiatrie”, la care au participat aproximativ 150 de persoane. Aflată la a doua ediție, conferința în sine a fost un bun prilej de discuții privind stigma în psihiatria copilului și a adolescentului, Sindromul Asperger, stigma în autism, schizofrenia, campaniile antistigmă în România, stigma avortului, tipuri de stigmatizare în obezitate, stigma în tulburarea afectivă bipolară, stigma percepută și autostigma la pacienții cu schizofrenie, stigma la studenții
mediciniști.

    Lucrările prezentate au pus în discuție o varietate tematică de invidiat. Au fost discutate tipurile frecvente de stigmatizare, cum ar fi cele: de dezvoltare (înalt/scund, slab/gras), caracteriale (deștept/liminar), etnice (etichetări ce duc de obicei la ghetoizarea minorităților, putându-se ajunge chiar și la exterminare), religioase, sexuale, marginale. Prof. dr. Ioana Micluția, șefa Secției Psihiatrie II a Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, spune că maladiile psihiatrice, alături de SIDA, produc repulsie, etichetări diverse ale persoanelor în cauză, incriminări nejustificate, peiorative, ajungându-se la solicitări de excludere și/sau sancționare.

    Bolile cele mai stigmatizate sunt schizofrenia, tulburarea afectivă bipolară, tulburările de personalitate, dependența de substanțe psihoactive, demențele. Subiecți ai stigmatizării devin pacienții, familiile acestora, chiar și medicii. Pacienții supuși oprobriului public încep chiar să se
autostigmatizeze.

    O altă temă de interes major a fost cea dedicată campaniilor de destigmatizare, care vizează identificarea problemei, confruntarea cu ea, medicația, combaterea atitudinilor discriminatorii prin elaborarea de legi și aplicarea acestora, semnalarea abuzurilor, sensibilizarea forurilor care ar putea perpetua stigmatizarea – factorul educațional de acasă și din școală, jandarmeria, instanțele, mass-media.

    Invitatul din străinătate al conferinței a fost prof. dr. Heinz Katschnig (foto), reputat psihiatru austriac, care a prezentat o lucrare despre elementele stigmei în schizofrenie și rădăcinile lor istorice, punând în discuție o serie de metode de eradicare a stigmei: medicația adecvată, implicarea mass-media, creșterea coeziunii sociale, lupta împotriva discriminării. De asemenea, a scos în evidență contribuțiile teoretice și practice semnate de Emil Kraepelin („Dementia praecox”), Eugen Bleuer („Schizofrenia”) și Kurt Schneider.

    Profesorul Katschnig a subliniat și faptul că trebuie să distingem, înainte de orice, dacă avem de-a face sau nu cu un comportament deviant în public, un stereotip, un prejudiciu până la urmă. În al doilea rând, este necesară o atenție sporită la felul cum etichetezi pe cineva, pentru că acea etichetă poate avea urmări dintre cele mai nefericite. Nu trebuie uitat faptul că o persoană internată într-un spital cu profil psihiatric va fi stigmatizată fie pentru toată viața, fie pentru o perioadă mai scurtă. Toată lumea va avea rețineri față de ea, de aici ajungându-se destul de rapid la discriminare.

    Este foarte greu să lupți împotriva discriminării, împotriva prejudecăților, să schimbi mentalități, unele vechi de când lumea. Apoi, cei afectați psihic depind mult și de calitatea serviciilor medicale, de medicația administrată. „Nu este deci corect să-i diagnostichezi pe toți cei care au fost spitalizați în centre medicale de sănătate mintală ca fiind schizofrenici. Dacă îți asumi faptul că schizofrenia este o boală a creierului, cum este demența, atunci accentuezi ideea de stigmă, că boala este incurabilă”, a adăugat profesorul austriac. El consideră că lupta împotriva stigmei trebuie să înceapă cu mass-media, deși jurnaliștii sunt depășiți de foarte multe ori de situație.

    În același timp, este nevoie de o reorganizare a serviciilor de sănătate mintală, ținând cont de faptul că unii pacienți nu se vor recupera niciodată, alții se vor stabiliza și doar câțiva se vor reabilita social. Cei care nu au șanse să se însănătoșească trebuie plasați în centre de profil mai mici: „Un exemplu bun de reorganizare a serviciilor publice pentru pacienții cu boli mintale îl oferă Italia”. Trebuie serios lucrat și împotriva divizării și clasificării oamenilor. Aceste etichetări și clasificări trebuie să dispară, conchide profesorul Heinz Katschnig.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.