Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Teoria spaţiilor închise

Viața Medicală
Dr. Vlad STROESCU vineri, 20 septembrie 2019

Am fost invitat, miercurea viitoare, în cadrul Bucharest Science Festival, la o dezbatere despre psihopatologia spaţiilor închise. Alături de mine, bunul meu confrate de breaslă și de „Viaţă medicală”, Gabriel Diaconu, și psihiatrul, filosoful și profesorul de istoria medicinei, Octavian Buda.

Mai întâi m-am gândit că poate nu sunt foarte competent pentru a vorbi pe această temă. Pe undeva plutește ideea colectivă că orice psihiatru știe despre ce e vorba, pentru că la spitalul de psihiatrie există oameni închiși, precum în cazul internării involuntare. Și așa este, la spital am luat prima dată contact cu o cameră încuiată cu pacienţi.

În spaţiile închise apar spontan reguli stricte. Limitele generează limite. Puterea se manifestă mult mai limpede și mai ușor și relaţiile între oameni se organizează rapid ierarhic. Și nu după criterii „democratice”, ci instinctive. Cel mai puternic din salonul încuiat va avea o influenţă majoră asupra celorlalţi pacienţi.

Deși unul dintre rolurile teoretizate ale spaţiului de supraveghere e cel de diminuare a anxietăţii pacientului, adesea înlocuim anxietatea psihotică, difuză, cu frica imediată care structurează grupurile de animale sociale într-un lanţ de comandă.

Cu toate că nu ne gândim prea mult la asta, întreaga societate românească se organizează în spaţii închise. A început în vremea comunismului, când, paradoxal, „comuna” însemna grupuri de oameni separaţi de ziduri solide de beton și simbolice, de frică. Ceea ce se numea, ipocrit, „spaţiu public” nu era al publicului, după cum Casa Poporului nu era deloc a poporului.

Mare moștenire comunistă a fost frica. Cea pe care o văd zilnic la serviciu, într-atât încât am devenit un expert al fricii, o recunosc „de la o poștă” și în cele mai ascunse manifestări ale ei. Ea ne menţine în spaţii închise de-a lungul deceniilor. Cum remarcă Vasile Ernu, continuăm să construim cartiere fără spaţiu public, crezând că asta e fericirea, fără să conștientizăm că, de fapt, ne limităm libertatea, nouă și generaţiilor următoare. În spaţiile închise nu contează democraţia, raţiunea, empatia, ci doar relaţiile primitive de putere. Vom evolua social doar când vom deschide larg porţile și ne vom întâlni vecinii, pe îndelete, nu doar din goana tranzitului.

Etichete: psihopatologie

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.