Titlul anual de „Capitală Europeană a Culturii”, program lansat în urmă cu aproape 40 de ani, a fost primit, până acum, de 70 de orașe din peste 30 de ţări. În anul 2021 a fost câștigat de Timișoara alături de Novi Sad (Serbia) și Eleusis (Grecia), dar din cauza pandemiei de COVID-19 programul a fost întrerupt și reluat în 2023. Pentru anul viitor, orașele desemnate sunt Bad Ischl (Austria), Tartu (Estonia) și Bodø (Norvegia).

Programul menţionează importanţa desemnării ca fiind o oportunitate de dezvoltare nu doar pe plan cultural, ci și economic și social, precum și o mai bună cunoaștere la nivel internaţional a orașului și a ţării din care acesta face parte. Programul presupune lucrări de restaurare, construcţii noi, evenimente culturale, locuri de muncă noi, dezvoltarea turismului, toate acestea putând contribui la o dezvoltare pe multiple planuri.

Trei zile și trei nopţi

Dosarul de candidatură a fost pregătit începând cu 2010 și s-a bucurat de succes în 2021. Echipa compusă din peste 40 de persoane a dorit în special realizarea unor activităţi culturale, teatru, muzică clasică, jazz și multe alte evenimente.

Deschiderea a avut loc în 17 februarie, cu participarea unor cetăţeni din 41 de ţări, peste 200 de jurnaliști, 40 de ambasadori, 100 de membri ai corpului diplomatic din ţări UE și non-UE, 4 miniștri ai Culturii.

Directorul executiv al Asociaţiei „Timișoara Capitală Culturală Europeană” a reamintit anul 1989 și atitudinea timișorenilor pentru libertate. Evenimentele legate de inaugurare au durat „trei zile și trei nopţi”, așa cum era cândva tradiţional în ţara noastră.

Principalele destinaţii culturale

Programul cultural pentru întreg anul 2023 include o călătorie cu trei teritorii principale ca destinaţie: teritoriul oamenilor, cel al locurilor și teritoriul conexiunilor. Primul ţintește civismul, pornind de la cultura umană comună, bănăţeană.

Al doilea are în vedere uniunea, solidaritatea, dezvoltarea urbană, cu sprijinul cetăţenesc. Al treilea teritoriu aspiră la unirea oamenilor (cetăţeni din Timișoara, din întreaga Românie, din întreaga lume) și locurilor.

În toată călătoria culturală, teritoriile au și staţii de oprire și diferite trasee puse la punct de timișoreni în colaborare cu toţi cei care au dorit să se implice, din ţară și din străinătate. M-am bucurat mult, la fel ca toţi românii, atunci când am aflat desemnarea orașului Timișoara.

Zilele trecute, am auzit la un post de radio următoarele cuvinte însoţite și de o frumoasă explicaţie a momentului „alegerii”: „O ţară se naște de mai multe ori. Ultima dată, România s-a născut în decembrie ’89 la Timișoara. Nu s-a născut din stâncă, ci din cenușa și sângele martirilor timișoreni. Și astăzi trandafirii din Timișoara sunt roșii, căci se hrănesc încă din sângele cald al martirilor. Tot aici au lăstărit primii muguri ai democraţiei românești. Atribuirea titlului onorific de «Capitală Culturală Europeană» acestei cetăţi înseamnă pentru locuitorii ei o floare a recunoștinţei dăruită martirilor din decembrie 1989. Acești martiri au visat și au luptat pentru ca România să-și recapete locul pe harta Europei. Cred că Europa merită să aibă o Capitală Culturală întemeiată de martiri”.

Legătura între sănătate și desemnarea unui oraș românesc în această calitate este dată de importanţa sănătăţii nu doar pe plan fizic, ci și spiritual, într-o lume în care valorile sunt de prea multe ori inversate. Așa cum juriul a preţuit martirii români, să nu uităm nici noi această datorie veșnică.

Citiți și: Multe pălării iubitoare