Legiferarea malpraxisului și numeroasele norme de aplicare pentru legislaţia din domeniu au schimbat fundamental relaţia medicului și a furnizorului de servicii medicale cu pacientul. În actul medical distingem trei componente distincte inalienabile: comunicarea, aplicaţia administrativă și aplicaţia medicală.
Pacientul merge la medic pentru o nevoie de îngrijire de sănătate, dar satisfacerea acestei nevoi este condiţionată de cele două componente premergătoare, respectiv comunicarea și îndeplinirea punctuală a obligaţiilor administrative.
Dincolo de câștigarea unei empatii și a unei înţelegeri corecte a contextului medical al bolii, comunicarea are în prezent multe semnificaţii juridice. Medicul trebuie să asigure toate premisele de protecţie faţă de vulnerabilităţile juridice la care el poate fi expus. Comunicarea iese din sfera dialogului verbal și trebuie consemnată punctual în scris, transformându-se astfel într-un document cu valoare medicală și juridică. Încrederea a rămas un principiu teoretic. Ea trebuie materializată într-un înscris care trebuie păstrat și arhivat pentru ca la nevoie să poată fi prezentat celor în drept ca o probă la un dosar.
Stomatologia este un domeniu medical aplicativ, în care medicul realizează efectiv tratamentele necesare și în care așteptările de ordin estetic ale pacienţilor sunt însemnate. Comunicarea medic-pacient în stomatologie are valenţe multiple. De aceea, consemnarea comunicării cu pacientul implică un consum mare de timp suplimentar.
În relaţia medicului cu pacientul, personalul medical este obligat să recurgă la întocmirea unor documente formalizate în anexele actelor normative existente. Este vorba despre acordul informat al pacientului, acordul pentru fotografiere, acordul pentru activităţi didactice implicite actului medical, acordul privind recoltarea de probe biologice, acordul privind gestionarea datelor personale, declaraţii ale pacientului privind unele antecedente patologice și alte asemenea documente. Omisiunea de a le completa expune medicul la un așa-zis malpraxis administrativ, ceea ce-l face culpabil atât în ceea ce privește legislaţia care impune obligativitatea întocmirii acestor documente, cât și faţă de normele de conduită profesională prevăzute în Codul deontologic al medicului stomatolog.
Dar componenta administrativă din contextul actului medical implică în mare măsură furnizorul de servicii medicale, dar și unitatea medicală autorizată în care se desfășoară actul medical. În cazul stomatologiei, cabinetele dentare se identifică în proporţie de 70% cu medicul stomatolog curant, care este și medicul titular al cabinetului. În acest mod, răspunderea medicului stomatolog ca personal medical este dublată de răspunderea lui ca reprezentant legal al furnizorului de servicii medicale.
După parcurgerea etapelor de comunicare și de completare a documentelor administrative, vine momentul tratamentului stomatologic propriu-zis. Este bine cunoscut că tratamentele stomatologice sunt laborioase și au o durată considerabilă. Dar deja un timp preţios a fost consumat pentru îndeplinirea cerinţelor prealabile. În contextul medicinei dentare, aceste sarcini multiple cresc semnificativ timpul alocat unui pacient, ceea ce are implicaţii în ergonomia cabinetului dentar și în costurile serviciilor medicale.
Contextul actual al pandemiei a adus un timp suplimentar timpului alocat unui pacient înainte de pandemie. Creșterea consumului de timp este dată de triajul la distanţă al pacienţilor, de echiparea și dezechiparea pacienţilor cu materialele de protecţie epidemiologică la fiecare vizită și de intervalele de timp destinate dezinfecţiei cabinetului dentar după fiecare pacient.
Actul medical este în prezent o formă de relaţionare profesională complexă dintre consumatorul de servicii medicale și furnizorul de servicii medicale. În această relaţie sunt distincte, dar și inalienabile cele trei componente care constituie triada actului medical: comunicarea, componenta administrativă și actul medical propriu-zis.
În medicina dentară, aplicarea conformă a legislaţiei care prevede această metodologie înseamnă un efort considerabil și un timp mai mare necesar tratamentelor stomatologice. Această realitate obiectivă trebuie înţeleasă și acceptată cu toate consecinţele ei de medici, de pacienţi și de autorităţile implicate în reglementarea și contractarea serviciilor medicale în sistemul public de asigurări sociale de sănătate.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
